Fiind singurul încadrat în grad seismic,

Proprietarii din „Blocul groazei” refuză accesul specialiştilor în scopul reabilitării garsonierelor

>Aceasta în ciuda faptului că deţinătorii nu au nici obligaţie financiară, expertizarea fiind suportată din bugetul local, iar lucrările  vor fi susţinute cu finanţare aferentă PNRR

> Potrivit unor evaluări din anii 2000, Blocul 48 ar avea structura de rezistenţă şubrezită, din cauza afectării armăturilor planşeele putându-se prăbuşi chiar sub propria greutate

O singură clădire din municipiul Suceava este expertizată şi confirmată ca fiind supusă riscului seismic. Este vorba despre Blocul 48 A de garsoniere de pe strada Mărăşeşti, primarul Ion Lungu informând ieri, într-o conferinţă de presă că, beneficiind de finanţare aferentă unui program guvernamental, în imobilul în cauză au fost reabilitate 80 de unităţi de locuit. Însă, în 2022, când autorităţile locale au intenţionat să treacă la reabilitarea celui de-al doilea tronson, cu fonduri atrase prin Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă (PNRR), specialiştii s-au confruntat cu opoziţia locatarilor respectivi. La acel moment, încheiat fusese un contract de expertizare cu  firma suceveană Total Mapinvent, acesta având valoarea de 25.210 de lei. „Din păcate, locatarii de acolo nu ne-au permis accesul în locuinţe. drept urmare, în iulie 2022 proiectantul a întocmit o notă de constatare prin care a renunţat la contractul pentru acest bloc, cu motivaţia că nu a fost posibil accesul în spaţiile de locuit, pentru evidenţierea eventualelor modificări la structura de rezistenţă” a declarat şeful municipalităţii sucevene, menţionând că proprietarii nu au nici obligaţie financiară, expertizarea fiind suportată din bugetul local, iar reabilitarea se va face cu finanţarea aferentă PNRR. Edilul-şef sucevean spune că nu este un este un caz izolat, Atilla Cszeke,  ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, reliefând luni, în şedinţa Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), înaintea producerii cutremurelor din Oltenia, că aceleaşi refuz este întâlnit „mai peste tot”. Astfel de împotriviri s-au înregistrat şi în judeţele din sud, începând cu Vrancea şi Buzău, care, faţă de celelalte zone, prin proiectele PNRR beneficiază de un punctaj suplimentar pentru clădirile cu risc seismic. Lungu spune că Legea nr. 212 din 2022 prevede că deţinătorii de locuinţe pot fi acţionaţi în instanţă, astfel încât să fie determinaţi să ofere cale liberă experţilor.

> Ridicate în anii 1960, până pe 1 ianuarie 2025, blocurile din zona centrală vor fi expertizate pentru încadrarea în unul dintre gradele seismice

Pe de altă parte, şeful municipalităţii că nu sunt încă expertizate blocurile susceptibile, construite începând cu anii 1960, cum ar fi cele turn din zona centrală a reşedinţei de judeţ, inclusiv de pe străzile Nicolae Bălcescu, Ana Ipătescu şi Alexandru cel Bun. Legea menţionată mai sus obligă la întocmirea, până la 1 ianuarie 2025, a expertizelor pentru încadrarea imobilelor de acest fel în unul dintre gradele seismice. Demersurile includ evaluarea vizuală rapidă, urmată de comandarea expertizei tehnice, conform căreia se procedează la clasificarea în una dintre categoriile I, II, III sau IV. „Legea prevedea toate atribuţiile pe care le au proprietarii de clădiri individuale şi cei de proprietăţi publice, respectiv primăriile, inclusiv sancţiunile care se dau. Deci vom parcurge aceste etape, vom face evaluarea vizuală rapidă la restul blocurilor din zona centrală, cât şi expertizarea tehnică.  Vom avea discuţii şi cu asociaţiile de proprietari, în aşa fel încât să avem o situaţie clară a clădirile cu risc seismic  din municipiul Suceava” a precizat primarul Ion Lungu. Blocul 48 A este cunoscut şi sub denumirea de „Blocul groazei”, iar potrivit unor evaluări de la începutul anilor 2000, acesta ar avea structura de rezistenţă afectată de infiltraţiile de apă. Imobilul prezenta serioase degradări în zona grupurilor sanitare, zidurile respective stând să cadă. Tot potrivit aceloraşi date, din cauza afectării armăturilor, planşeele se pot prăbuşi chiar sub propria greutate, neluând în calcul şi ceea ce se poate întâmpla în cazul unor mişcări seismice.

 Stimulent de 2.500 de lei pentru fiecare nou-născut având părinţi cu domiciliul stabil în municipiul Suceava

> Măsura are că scop creşterea natalităţii, după ce, la  recensământ, reşedinţa de judeţ a pierdut peste 7.800 de locuitori 

Municipiul Suceava a scăzut ca populaţie, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Conform şefului executivului sucvean, conform datelor provizorii ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2021, reşedinţa de judeţ are 84.308 locuitori, faţă de 92.121 de locuitori în urmă cu un deceniu, însemnând cu 7.813 mai puţini cetăţeni. Pe de altă parte, Lungu evidenţiază că la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice municipiul Suceava figurează oficial cu 127.565 de locuitori, număr folosit cu prilejul repartizării cotelor defalcate din TVA şi din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Printre cauzele respectivei diminuării populaţiei recenzate, şeful municipalităţii remarcă sporul natural negativ, migrarea sucevenilor înspre localităţile limitrofe, acolo unde şi-au construit sau cumpărat locuinţe şi, nu în cele din urmă, plecarea la muncă în străinătate. „Nu comentăm modul în care s-a desfăşurat recensământul, pentru că sunt metodologii mai greu de înţeles. A fost recenzată doar populaţia care locuieşte efectiv în oraş, spunându-se că cei plecaţi la muncă în străinătate vor fi recenzaţi în ţările Uniunii Europene, în final făcându-se bilanţul pe total” arată Lungu. Edilul-şef subliniază că, date fiind aceste circumstanţe, va iniţia un proiect de hotărâre de Consiliu Local, prin care din bugetul se va acorda o sumă de câte 2.500 de lei pentru fiecare nou-născut având părinţi cu domiciliul stabil, nu şi cu reşedinţă în municipiul Suceava.„Vom stabili criterii de acordare, vom da proiectul în dezbatere publică şi vom acorda câte 2.500 de lei pentru fiecare nou-născut, în ideea de a încuraja numărul naşterilor, în aşafel încât să crească natalitatea în oraşul nostru” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei, precizând că în 2022, în reşedinţa de judeţ s-au născut 3.707 de copii.    

 

Suceava a obţinut finanţare pentru încă 13 automate de       e-ticketing şi 8 panouri de informare a călătorilor

>  „Practic, va fi acoperit tot municipiul din punctul de vedere al achiziţionării titlurilor de călătorie, dar şi al mijloacelor de informare” a declarat primarul Ion Lungu

Primarul Ion Lungu a semnat, în Bucureşti, contractul de finanţare europeană a proiectului „Sistem integrat de planificare a călătoriilor cu transportul public local din municipiul Suceava”, aprobat pe Componenta 10 local a Planului Naţional Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Conform şefului municipalităţii, valoarea totală a contractului este de 6,29 de milioane de lei, inclusiv TVA, perioada de implementare fiind de 24 de luni. Proiectul prevede montarea, într-un total de 18 în locaţii de îmbarcare-debarcare a călătorilor existente pe raza oraşului, a 13 automate de e-ticketing şi 8 panouri de informare. Demersul are menirea de a completa dotările făcute deja prin  Proiectul „Sistem integrat de transport public ecologic în municipiul Suceava”, cel de achiziţionare a autobuzelor electrice, în cadrul căruia în 54 staţii de autobuz au fost montate 22 de sisteme de e-ticketing şi 47 de  panouri de informare. „Prin completarea sistemului de e-ticketing şi a panourilor de informare va creşte calitatea serviciului de transport public ecologic în oraşul nostru. Practic, va fi acoperit tot municipiul din punctul de vedere al achiziţionării titlurilor de călătorie, dar şi al mijloacelor de informare” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Panouri de informare vor fi amplasate la Sala sporturilor, Conlemn, Cantina IRIC, Depozitul de ouă, Piaţa Burdujeni înspre Plopeni, Pasarela Iţcani şi Piaţa Mare. Pe de alte parte, la Grupul Şcolar înspre Obcini, Centru înspre Obcini, Spital înspre Obcini, Orizont, Metro, Şcoala Gimnazială nr. 9, Autogara Iţcani, Burdujeni-sat, Şpac şi Aleea Dumbrăvii vor fi disponibile noile automate pentru e-ticketing.

 

Mai puţini suceveni iau masa la Cantina de ajutor social

> În 2022, au fost consumate, în medie, 212 de porţii pe lună, număr egal cu cel din 2021, dar unul mai mic cu 108 faţă de anul 2016

> Ca urmare a scumpirilor, anul trecut valoarea raţiei de hrană a crescut de la 15 lei pe zi şi persoană la 20 de lei pe zi şi persoană

Numărul beneficiarilor ai Cantinei de ajutor social din municipiul Suceava rămâne constant pentru 2 ani la rând. Conform unei informări a Serviciului „Ajutoare sociale” al Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei urbei reşedinţă de judeţ, pe întreaga durată a anului 2022 pentru masa gratuită s-au adunat 106 de cereri, iar în cadrul acestora din urmă, 65 de persoane s-au înscris la Cantină pentru numai 3 luni. Tot 65 de suceveni au  apelat pentru întâia oară la această facilitate, în timp ce 4 familii au cerut majorarea numărului de porţii. Potrivit analizei Serviciului amintit, pe durata anului 2022, lunar, în medie, la Cantina de ajutor social au fost servite de 211 de porţii, număr mediu egal cu cel din 2021.  În scopul gestionării corecte a dosarelor, în anul precedent verificări şi anchete sociale au fost făcute la 128 beneficiari, lunar fiind întocmite 35 de dosare pentru plata unei contribuţii de 30% din venitul net al familiei beneficiare. Tot în 2022, Consiliul Local Suceava a aprobat majorarea alocaţiei de hrană pentru beneficiarii cantinei de ajutor social.  Astfel, de la 1 mai, valoarea raţiei de hrană a crescut de la 15 lei pe zi şi persoană la 20 de lei pe zi şi persoană. Măsura a survenit majorării, din cauza inflaţiei, a preţurilor de achiziţie a produselor, crizei energetice şi scumpirii combustibililor. La acea dată, faţă de începutul anului, carnea de pui, ouăle, laptele şi produsele lactate erau mai scumpe cu 25%, iar conservele din carne, conservele de pateu, conservele de mazăre şi conservele de păstăi având preţuri cu 30% mai mari. Făina se scumpise cu 50%, zahărul cu 42%, iar uleiul cu 67%. Însă, cel mai mare salt se înregistra la pâinea de 400 de grame ambalată, unul de 400%. Înspre compraţie, în 2020 media porţiilor servite beneficiarilor suceveni a fost de 209.  În medie, lunar, în anul 2019, la Cantina de Ajutor Social s-au asigurat 226 de porţii, faţă de 239 de porţii în 2018. În anul 2017, numărul mediu lunar al porţiilor servite s-a ridicat la 287. În 2016, la Cantina de Ajutor Social din Suceava au fost consumate, în medie, 320 de porţii pe lună, respectiv cu 108 în plus faţă de anul 2022.  

 

Faţă de 2021,

Creştere cu peste 14% a numărului firmelor sucevene care şi-au suspendat activitatea

> Intrările în insolvenţă au crescut cu 12%, dizolvările cu 17,72%, iar radierile cu 9,72%

În 2022, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost înmatriculate din judeţul Suceava 3.369 de firme, faţă de 3.124 în 2021, creşterea fiind de 7,84%. În top sunt societăţile cu răspundere limitată (SRL), cu 2.492 de înmatriculări noi, urmate de persoanele fizice autorizate (PFA)-614, întreprinderile individuale (II)-246 şi întreprinderile familiale (IF)-16. De remarcat este faptul că, în anul 2022, în judeţul Suceava a luat fiinţă doar o singură societate comercială pe acţiuni (SA). În ceea ce priveşte înmatriculările de societăţi cu răspundere limitată-debutant, la finele lui 2022 judeţul Suceava figura cu un total de 518 de SRL-D. În activitate sau alte stări erau, însă, numai 424, restul de 94 fiind deja radiate. În schimb, încă 68 de societăţi cu răspundere limitată-debutant aveau rezervări de nume. Pe de altă parte, în baza facilităţilor acordate prin HG nr. 166 din 2003, în judeţul Suceava au fost înmatriculate un total de 488 de firme ale studenţilor, în funcţiune sau alte stări rămânând doar 217. De-a lungul timpului, supuse radierii au fost 271 de societăţi comerciale înfiinţate de studenţi, dintre care 107 au fost radieri voluntare, iar 221 cele ulterioare perioadei de 3 ani de funcţionare. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2022 în judeţul Suceava au intrat în insolvenţă 73 de firme, faţă de 66 în intervalul omolog din 2021, cu o  creştere de 12%. Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a crescut cu 14,36%, respectiv de la 362 în 2021, la 414 în 2022. Pe durata anului precedent, în judeţul Suceava au fost dizolvaţi 651 de agenţi economici, cu creştere de 17,72% în raport cu 2021, când procedura dizolvării a fost derulată de 553 de firme. În 2022, de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost  radiate 1.355 de firme sucevene, cu o creştere de 9,72% în comparaţie cu 2021, când obiectul radierii l-au făcut 1.235 de agenţi economici.            

 

În 2022

APIA Suceava, 13 procese având ca obiect acordarea subvenţiilor europene 

> Anul trecut instanţa s-a pronunţat în 4 dosare, două dintre hotărâri dând dreptate instituţiei sucevene, celelalte două fiind soluţii în favoarea fermierilor

În anul recent încheiat, Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava a avut pe rolul instanţelor de judecată nu mai puţin de 42 de dosare. Aşa relevă Raportul privind activitatea desfăşurată în 2022 de instituţia suceveană, potrivit căruia din acest total 26 de litigii „decurg din acordarea subvenţiilor de la bugetul naţional”, cauzele respective având drept obiect „pretenţii”. Un alt număr de litigii, respectiv 13, „decurg din acordarea subvenţiilor din bugetul comunitar”, toate acestea referindu-se la „anularea de acte administrative”. În cele din urmă, 3 procese de pe rolul instanţelor de judecată au avut ca obiect anularea unor „acte administrative privind funcţionarii publici”. În ceea ce priveşte  litigiile „izvorâte” din acordarea subvenţiilor din bugetul naţional, Raportul APIA evidenţiază că, pe durata anului 2022, finalizate au fost 10 dosare. Astfel, în acestea Curtea de Apel Suceava a pronunţat hotărâri definitive, în sensul admiterii a 6 cereri de anulare a proceselor verbale de constatare şi recuperare a unor sume încasate necuvenit, 4 dosare fiind soluţionate în favoarea APIA Suceava. Sursa citată mai evidenţiază că dintre litigiile privind acordarea de sprijin financiar din fondurile europene, hotărâri s-au pronunţat în 4 dosare. În două cazuri dreptate i s-a dat Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură al APIA, celelalte două fiind soluţionate în favoarea fermierilor.

 

La firmele cu risc ridicat de producere a evaziunii

Finanţele sucevene, 332 de inspecţii, controale inopinate şi cercetări la faţa locului

> Vizate au fost domeniile agroalimentar, transportului, turismului, construcţiilor, exploatării şi prelucrării lemnului, cât şi cel al forţei de muncă

Pe durata anului 2022, inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava au întreprins mai multe acţiuni de verificare a agenţilor economici de pe raza judeţului, urmărit fiind modul de calculare, evidenţiere şi virare, în cuantumurile şi la termenele stabilite de lege, a obligaţiilor faţă de bugetul de stat. Prioritate au avut agenţii economici cu activităţi în domenii cu grad de risc ridicat în producerea evaziunii, precum cele ale produselor agroalimentare, transportului, turismului, construcţiilor, exploatării şi prelucrării lemnului, cât şi în cel al forţei de muncă. Vizate au fost, de asemenea, firmele care înregistrau restanţe la plată, care nu au depus deconturi sau care au avut TVA de rambursat mai multe luni în decursul unui an, nesolicitând rambursarea acesteia. Astfel, conform unei analize a AJFP agenţii economici respectivi au făcut obiectul a 332 de inspecţii fiscale parţiale, controale inopinate şi cercetări la faţa locului. Toate acestea     s-au soldat cu stabilirea de sume suplimentare de aproximativ 17 milioane de lei de virat către bugetul statului, în acelaşi timp pierderea fiscală diminuându-se cu 2,51 de milioane de lei. În domeniul produselor agroalimentare au fost  derulate 39 controale, cu care prilej s-a stabilit un supliment de 985.988 de lei, iar pierderea s-a diminuat cu 241.421 de lei. În transporturi, cele 142 de controale s-au soldat cu atragerea suplimentară a 10,44 milioane de lei. În acest caz pierderea a fost diminuată cu aproximativ 1 milion de lei, instituindu-se şi o decizie de măsuri asigurătorii pentru 6,42 de milioane de lei. În turism, inspectorii AJFP Suceava au efectuat 20 de controale, fiind stabilite sume suplimentare de 473.694 de lei. În domeniul construcţiilor, 59 de acţiuni de control s-au lăsat cu stabilirea unui supliment de 3,18 de milioane de lei, pierderea a fost redusă cu 451.547 de lei, instituite fiind şi 3 decizii de măsuri asigurătorii pentru un total de 529.248 lei. Alte 68 de controale au vizat sectorul exploatării şi prelucrării lemnului, acestea fiind concretizate în identificarea unui supliment de 1,92 de milioane de lei şi în diminuarea pierderii cu 782.557 de lei. Cele 4 controale din domeniul forţei de muncă s-au încheiat fără stabilirea de sume suplimentare. În ceea ce priveşte alte domenii de activitate, lucrătorii specializaţi ai Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au organizat 283 de inspecţii fiscale parţiale, controale inopinate şi cercetări la fata locului, stabilindu-se sume suplimentare de 16,55 de milioane de lei. Simultan, pierderea fiscală a fost redusă cu 3,45 de milioane de lei, instituindu-se şi o decizie de măsuri asigurătorii pentru 2,58 de milioane de lei.

 

În 2022

Inspectorii ITM au amendat cu 1,67 de milioane de lei firmele care întreţineau muncă nedeclarată

> La acestea au fost descoperiţi 208 de suceveni care munceau cu încălcarea legislaţiei în domeniu

În perioada ianuarie-decembrie 2022, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au organizat şi întreprins nu mai puţin de 2.437 de controale. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că desfăşurate au fost acţiuni de control de tip campanie, tematice şi de fond, acestea vizând pe toate categoriile de angajatori şi având ca urmare sancţionarea a 427 de angajatori.  În baza neregulilor depistate, inspectorii ITM au aplicat 760 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 440 de avertismente şi 320 de amenzi a căror valoare însumează peste 2,62 de milioane de lei. Totodată, pentru remedierea neconformităţilor depistate, dispuse au fost 3.841 de măsuri. Din totalul acţiunilor de control întreprinse pe durata anului 2022, o pondere semnificativă o deţin cele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, respectiv a muncii fără forme legale de angajare. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, doar pe această latură s-au organizat 2.389 de controale, materializate în aplicare a 115 de sancţiuni contravenţionale, repectiv 75 avertismente şi 60 amenzi. În timpul verificărilor, descoperite au fost 208 de persoane care au prestat muncă nedeclarată, în conformitate cu prevederilor Legii nr. 53 din 2003 fiind aplicate amenzi totalizând 1,67 de milioane de lei. Pentru primirea la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă au dat 77 de sancţiuni contravenţionale dintre care 36 de avertismente şi 41 de amenzi însumând 1,44 de milioane de lei.  

 

Cinci denunţuri penale pentru încălcarea gravă a legislaţiei privind gospodărirea apelor

> Controalele făcute de inspectorii SGA în anul 2022 s-au soldat cu 47 de amenzi în valoare de 2,27 de milioane de lei şi cu 12 avertismente

La peste 2 milioane de lei se ridică valoarea amenzilor aplicate în anul 2022 de către inspectorii Sistemului de Gospodărire a Apelor, se arată în Raportul privind activitatea instituţiei sucevene în anul trecut. Potrivit acestuia, pe latura de constatare şi aplicare a contravenţiilor prevăzute de legislaţia în domeniul gospodăririi apelor, personalul specializat al SGA a făcut 28 de controale planificate şi 218 de controale neplanificate. „Pentru neconformităţile constatate în ceea ce priveşte legislaţia din domeniul gospodăririi apelor la obiectivele controlate, SGA Suceava a înaintat 5 denunţuri penale, a aplicat 47 de amenzi în valoare de 2,27 de milioane de lei, cât şi 12 avertismente” se evidenţiază în analiza SGA. Conform sursei citate, pe linie de avizarea a lucrărilor şi eliberare a autorizaţiilor, în anul 2022 SGA a acordat 135 de autorizaţii de gospodărire a apelor, 188 de avize de gospodărire a apelor, 46 de referate tehnice de specialitate şi 242 de consultaţii tehnice. Printre altele, Sistemul de Gospodărire a Apelor are ca obiective protecţia, conservarea şi restaurarea resurselor de apă, asigurarea exploatării în siguranţă a lucrărilor din administrare, în vederea evitării întreruperii serviciilor specifice, a prevenirii calamităţilor cauzate de fenomenele meteorologice periculoase, dar şi a accidentelor la lucrările hidrotehnice.

La DSVSA

Patruzeci de agenţi economici suceveni au cerut decizii de încetare a activităţii

> Nu mai puţin de 27 de alerte alimentare au soluţionat sanitar veterinarii judeţeni pe final de an 2022, controalele pe linie de igienă şi siguranţă alimentară lăsându-se cu amenzi de 84.400 de lei

În ultimul trimestru din 2022, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava a autorizat 116 de noi activităţi, se arată într-o informare a instituţiei sucevene, în care se menţionează că autorizaţii specifice au obţinut şi de 65 mijloace de transport. De cealaltă parte, DSVSA Suceava reliefează că a emis şi 40 decizii privind încetarea activităţii, solicitările în cauză venind din partea unor agenţi economici din întreg judeţ Suceava. Potrivit sursei citate, pe final de an 2022, DSVSA a primit 15 notificări de alerte alimentare în cadrul sistemului de asistenţă şi cooperare administrativă, cât şi 12 alerte prin sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje. „Personalul sanitar veterinar a efectuat controale în toate unităţile indicate de aceste alerte şi a dispus, în acelaşi timp, toate măsurile prevăzute de legislaţie pentru fiecare situaţie în parte” se subliniază în informarea amintită. În trimestrul al patrulea, exercitând atribuţiilor proprii de identificare şi sancţionare a abaterilor de la normele legale, inspectorii sanitari veterinari au organizat şi desfăşurat 1.503 de controale sub aspectul igienei şi al siguranţei alimentare. Descinderile au vizat, restaurante, unităţi fast-food, unităţi cafe-bar, pizzerii, magazine, supermarketuri, hipermarketuri, unităţi de procesare a cărnii, unităţi de procesare a laptelui, unităţi de abatorizare, mori, brutării, laboratoare de cofetărie-patiserie şi fabrici de procesare a produselor alimentare de origine nonanimală. „Ca urmare a efectuării acestor controale au fost aplicate un număr de 10 amenzi în valoare de 84.400 de lei, dar şi 40 de avertismente” se subliniază în informarea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava. În perioada la care facem referire, eliberate au fost inclusiv 8 avize temporare pentru organizarea de festivaluri şi manifestări culturale, tariful perceput fiind de 400 lei de eveniment.   

 

Contribuabilii suceveni, atenţionaţi asupra termenelor limită de depunere a declaraţiilor

> În principal, vizaţi sunt plătitorii de impozit pe profit, dar şi  cei ai impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava aduce la cunoştinţa contribuabililor plătitori de impozit pe profit că, prin derogare de la prevederile art. 41 şi 42 din Codul fiscal, termenul pentru depunerea declaraţiei anuale privind impozitul pe profit şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2022 este data de 26 iunie 2023, inclusiv. De asemenea, pentru contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, termenul limită este data de 25 a celei de-a şasea luni, inclusiv. AJFP Suceava mai semnalează că, prin derogare de la prevederile art. 56 din Codul fiscal, pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor termenul pentru depunerea declaraţiei pe trimestrul al IV-lea din 2022, cât şi plata impozitului aferent acestui trimestru este 26 iunie 2023, inclusiv. În cele din urmă, pentru plătitorii de impozit specific unor activităţi, prin derogare de la prevederile art. 8 din Legea nr. 170 din 2016, termenul pentru depunerea declaraţiei pentru semestrul al II-lea din 2022, dar şi plata impozitului aferent acestuia este data de 26 iunie 2023. „Contribuabilii pot solicita asistenţă cu privire la modul de completare şi de depunere a declaraţiilor fiscale prin formularul de contact disponibil în Spaţiul Privat Virtual sau prin apelarea call-center-ului la numărul de telefon  031.403.91.60 ” se precizează într-un comunicat de presă al  Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava.

 Românii deţin 95,6% din populaţia care şi-a declarat etnia la recensământ 

> Etnia romilor este următoarea ca pondere (2,4%), continuând cu cea a ucrainenilor (1,4%) şi a polonezilor (0,3%)

> Din cei care au declarat, 86,2% sunt ortodocşi, 9,5%-penticostali, 0,9%-romano-catolici, iar 0,6% creştini de rit vechi

Din totalul celor 642.500 de persoane care formează populaţia rezidentă a judeţului Suceava, la Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2021 informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 575.300 de persoane. Aceasta potrivit datelor provizorii transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, în conformitate cu care 549.800 dintre cei care au completat formularele la rubrica în cauză, adică 95,6%, s-au declarat români. În conformitate cu sursa citată, populaţia de etnie romă este următoarea din punctul de vedere al ponderii (2,4%), continuând cu cea a ucrainenilor (1,4%) şi cea a polonezilor (0,3%). Referitor la structura populaţiei din judeţul Suceava, în baza liberei declaraţii a celor 575.000 de persoane care şi-au declarat limba maternă, pentru 98,1% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, 1% au declarat limba ucraineană, 0,4% limba romani, 0,2% limba poloneză etc. În ceea cea priveşte structura confesională, aceasta a fost declarată de 571.800 de persoane din totalul populaţiei rezidente a judeţului Suceava, rezultând că 86,2% dintre persoanele care au care au făcut respectiva declaraţie sunt de religie ortodoxă. Ca pondere a altor religii urmează cea penticostală (Cultul creștin penticostal-Biserica apostolică a lui Dumnezeu)-9,5%, romano-catolică-0,9%, creştină de rit vechi-0,6%, 2,8% reprezentând alte religii. La Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2021, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. În cazul persoanelor care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi al celor pentru care datele au fost colectate indirect, din surse administrative, informaţiile respective nu sunt disponibile. Astfel, structurile prezentate pentru cele trei caracteristici etno-culturale  au fost calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă, respectiv religia, şi nu în în raport cu numărul total al populaţiei rezidente.

 

Transparenţă totală şi rezolvare cu profesionalism a problemelor de urbanism din Suceava

> Aceasta o dată cu aprobarea noului plan urbanistic general şi cu implementarea proiectului de digitalizare a Serviciului de urbanism,

>„Vom avea instrumente noi, moderne, în urbanism, acolo unde se iscau foarte multe şi aprinse dezbateri” susţine primarul Ion Lungu

Licitaţia pentru implementarea Proiectului Urban GIS-Digitalizarea serviciilor partajate în municipiul Suceava a fost adjudecată, anunţă primarul Ion Lungu, accentuând că este un demers important, „cu impact atât asupra proiectelor cu finanţare europeană cât şi pentru cele de urbanism”. În cursă au intrat ofertele a trei competitori, câştigătorul fiind, contra sumei de 1,45 de milioane de lei, consorţiul format din GeoData Services București, TNT Computers Sibiu, Bithat Solutions Suceava și FIDA Solutions Baia Mare. Sistemul Informaţional Geografic (SIG) este utilizat pentru a crea, stoca, analiza şi prelucra informaţii distribuite spaţial printr-un proces computerizat, pe lângă urbanism, tehnologia putând fi utilizată inclusiv în studii de impact asupra mediului, în cartografie şi planificarea rutelor. „Coroborat cu obţinerea avizului nr. 1 din 2023 al Ministerului Dezvoltării pentru Planul Urbanistic General, avem speranţa ca lucrurile să fie mai bine reglementate în domeniul urbanismului” a declarat edilul-şef sucevean. De cealaltă parte, după ce documentaţia veche expirase în 2009, Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei a avizat noul Plan Urbanistic General al municipiului Suceava, acesta urmând a fi aprobat în şedinţa Consiliului Local.  „Prin noul plan urbanistic general pe care îl aprobăm, cât şi prin acest GIS Urban, va fi mai multă transparenţă, astfel încât cei care sunt interesaţi în probleme urbanistice să aibă posibilitatea unui acces mult mai facil, mai rapid-pe bază de suport electronic-la situaţiile care îi privesc. Mă bucur că, iată, se sincronizează Planul Urbanistic General, cu acest GIS Urban şi că vom avea instrumente noi, moderne, în urbanism, acolo unde se iscau foarte multe şi aprinse dezbateri. Se întâmplă nu numai în Suceava, ci peste tot în ţară, de aceea, manifestăm deschidere, transparenţă totală, pentru rezolvarea cu profesionalism a problemele de urbanism” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. (PUG) este un instrument de lucru foarte important, în baza acestuia autorităţile administraţiei publice locale eliberând certificatele de urbanism şi  autorizaţiile de construire.

 ITM semnalează

Risc de exploatare şi de înşelătorii financiare pentru sucevenii care muncesc în Norvegia

> Firmele angajatoare fură cărţile de identitate bancară ale muncitorilor, iau credite foarte mari în numele acestora, pe care, evident, lucrătorii imigranţi nu le pot returna

În scopul evitării unor situaţii neplăcute, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava atenţionează pe sucevenii care doresc să muncească în Norvegia asupra riscului de a cădea victime ale înşelătoriilor şi exploatării prin muncă. În vederea conştientizării celor în cauză, ITM Suceava transmite avertizările lansate de Ambasada României la Oslo, potrivit cărora unii muncitori români au fost „fraudaţi de compatrioţi, care, la adăpostul firmelor pe care le conduc, le-au furat cartea de identitate bancară angajaţilor şi au accesat credite foarte mari, la diferite instituţii de credit din Norvegia, în numele şi pentru angajatul lor”. Astfel, mulţi dintre aceştia au rămas, în continuare, cu datorii de sute de mii de euro, sume pe care nu au posibilitatea să le achite. „În timp ce plăţile au ajuns către angajator, facturile şi creanţele de colectare a datoriile ajung la muncitorul imigrant” se evidenţiază într-un comunicat de presă al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Conform acestuia, metodele folosite de fraudatori sunt falsificarea foilor de salariu, falsificarea identităţii prin atribuirea de funcţii de conducere în firme sau, în cazuri mai elaborate, constituirea de firme în numele victimei. <„Facilitatorii” solicită 20-30% din sumă, copie după pașaport, CNP norvegian şi token bancar. Pe lângă suma stabilită de comun acord, fraudatorii <împrumută> alte sume considerabile fără ştiinţa, dar cu documentele păgubitului” transmite Inspectoratul teritorial de Muncă Suceava.
 

 

O sută de ecoinsule digitalizate vor fi împânzite pe raza Sucevei

Ministerul Mediului a aprobat proiectul pentru amenajarea în municipiul Suceava a 100 de insule ecologice pentru deşeuri reciclabile, informează primarul Ion Lungu. Valoarea proiectului este de 7,35 de milioane de lei plus TVA,  finanţate urmând a fi 45 de insule de 1,1 metri cubi, şi 55 de insule 2,5 metri cubi, toate cu cartelă. Potrivit şefului municipalităţii, proiectul include un soft care permite, printre altele, localizarea prin GPS pe hartă a locaţiilor centrelor de colectare; detalii cu privire la ciclul de golire şi numărul de colectări; raportarea personalizată legată de cetăţeanul care le accesează şi fracţia depusă de acesta; alarmare pentru uşa rămasă deschisă; înregistrarea volumului din fiecare fracţie şi semnalizarea umplerii containerelor respective. „Iată că am reuşit cu trei proiecte importante în domeniul ecologizării” reliefează primul gospodar al urbei capitală de judeţ. Pe lângă aceste ecoinsule, Ion Lungu a exemplificat proiectul de închidere ecologică, cu finanţare norvegiană, a platformei de deşeuri menajere pe care Primăria le depozita pe o suprafaţă de teren din comuna Ipoteşti, cât şi cu proiectul de amenajare a două centre de colectare prin acord voluntar (CAV), aprobate, de asemenea, de Ministerul Mediului.       

 

Printr-un serviciul disponibil 24 ore din 24, 7 zile din 7,

Creştere de 20 de ori a interacţiunilor virtuale ale contribuabililor suceveni cu Finanţele

> La sfârşitul lui 2022, Spaţiul Privat Virtual avea 53.744 de utilizatori din raza AJFP Suceava, faţă ultimul al trimestru din 2017, când înregistraţi erau doar 2.798 de contribuabili

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Suceava recomandă contribuabililor să folosească serviciile electronice oferite de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Aceasta având în vedere posibilităţile depunerii electronice a declaraţiilor fiscale, evitării deplasărilor la sediile organelor fiscale, economisirii de timp şi resurse şi, nu în ultimul rând, a eliminării formularelor în format hârtie.Potrivit AJFP Suceava, Spaţiul Privat Virtual (SPV) oferă contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice toate facilităţile comunicării electronice a actelor administrative fiscale emise în formă electronică, precum şi a altor informaţii şi înscrisuri în legătură cu situaţia financiară sau situaţia fiscală proprie. „SPV este disponibil 24 ore din 24, 7 zile din 7, nu implică nici un cost şi oferă posibilitatea de a depune electronic declaraţiile 212, 204, 208, 230, dar şi de a solicita diferite documente, precum situaţia obligaţiilor de plată, nota de plată, situaţia contribuţiilor de asigurări sociale declarate de angajatori, certificatul de atestare fiscală, adeverinţa de venit şi certificatul de cazier fiscal. Totodată, prin intermediul SPV, contribuabilii persoane fizice pot face plata obligaţiilor fiscale la buget direct cu cardul bancar, prin interconectarea cu ghişeul.ro” precizează Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al AJFP Suceava.  Pe 31 decembrie 2022 în Spaţiul Privat Virtual (SPV) erau înrolaţi 53.744 de utilizatori din raza de administrare a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, însemnând persoane juridice, persoane fizice şi alte entităţi. Înspre comparaţie, la începutul trimestrului al patrulea al anului 2017, SPV avea doar 2.798 de utilizatori.

 

Aparat pentru depistarea câinilor aduşi din alte localităţi şi abandonaţi  pe raza Sucevei

> În 2021 au fost capturaţi 653 de câini, anul trecut-677, în 2023 s-au strâns deja 167 de maidanezi, unul dintre animale provenind din Brehuieşti, judeţul Botoşani

> „Duc o bătălie permanentă pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân, şi încă facem eforturi să reducem numărul acestora” a declarat primarul Lungu

Primăria Suceava are în curs de derulare o procedură de achiziţionare a 600 de microcipuri şi 600 de carnete de sănătate pentru câinii fără stăpân. Demersul survine înmulţirii numărului de canine vagabonde, multe aduse din alte localităţi şi abandonate pe raza reşedinţei de judeţ, în ideea că acestea vor fi ridicate şi transportate la adăpostul specializat din Lunca Sucevei. Primarul Ion Lungu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că acest fenomen chiar se confirmă, capturat fiind un câine provenind  tocmai din judeţul Botoşani. „Ne-am modernizat şi noi, şi avem o aparatură care poate citi aceste microcipuri. Ceea ce bănuiam s-a adeverit, adus fiind spre adopţie, cu ghilimele de rigoare, un câine din Brehuieşti, judeţul Botoşani, la fel ca şi un altul din satul Sfântu Ilie. Iată că se adevereşte, se aduc şi se abandonează câini în municipiul Suceava. La fel, nu ascund faptul, că mă sună primari din jurul Sucevei, din întreg judeţul, să primim câini în adăpostul nostru. Or, noi avem o capacitate limitată, şi mi se pare corect ca şi celelalte localităţi să-şi amenajeze astfel de adăposturi. Suceava este singurul municipiu din judeţ care are adăpost pentru câinii fără stăpân” reliefează edilul-şef sucevean. Potrivit şefului municipalităţii în 2021, lucrătorii Serviciului de ecarisaj au capturat de pe străzi 653 de câini, în 2022 au fost ridicaţi 677 de maidanezi, în perioada care a trecut din acest an fiind prinse deja 167 de canine fără stăpân. „Sigur, în acest moment adăpostul este plin. Anul trecut, spre adopţie în Germania au fost daţi 580 de câini. Ne dorim ca acest lucru să se întâmple şi în 2023. Este un număr mai mic faţă de anii anteriori, pentru că mulţi câini au plecat la adopţie din Ucraina, şi mai puţini din România. Chiar dacă nu pare aşa de important, în condiţiile în care adăpostul nostru are 500 de locuri, în anul trecut au fost adoptaţi 580 de câini”  a declarat primul gospodar al oraşului. Primarul spune că a avut discuţii cu reprezentanţii Asociaţiei pentru protecţia animalelor Vier Pfoten România, iar în urma acestora o campanie de sterilizare, inclusiv în locuinţele particulare, urmând a fi derulată în primăvară, cel mai probabil după Sărbătorile pascale. „De când sunt primar, duc o bătălie permanentă pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân şi încă facem eforturi să reducem numărul acestora” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei.

 La bugetul Sucevei, din taxe şi impozite locale

Încasări cu peste 15% mai mari faţă de ianuarie 2022

> Populaţia au plătit cu 18,36% mai mult, raportat la intervalul omolog din anul trecut

Per total, încasările din luna ianuarie 2023 sunt cu 15,52% mai mari faţă aceeaşi lună a anului trecut, anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. „Dacă discutăm despre faptul că taxele şi impozitele locale au fost majorate cu aproximativ 17% în acest an, deci încasările sunt echivalente ca valoare cu cele din anul trecut” susţine şeful municipalităţii. Astfel, în ianuarie 2023 s-a încasat suma de 7,60  de milioane de lei, în raport cu aceeaşi lună din 2022, când intrările în vistieria comună au fost de 6,57 de milioane de lei. Conform edilului-şef, o pondere mai mare revine contribuabililor persoane fizice, care au plătit cu 18,36% mai mult raportat la intervalul omolog din anulprecedent. În ceea ce priveşte persoanele juridice, în speţă pe agenţii economici, primarul spune că în dreptul acestora se înregistrează o scădere de  87,77%  „Un lucru îmbucurător este că 12,68% din plăţi s-au făcut prin aplicaţia ghişeul.ro, iar dacă discutăm despre instrumente moderne de plată, respectiv plata cu card şi cea electronică, ponderea acestora este de 34,86%” a precizat Ion Lungu, şeful executivului municipala sucevean. Contribuabilii care achită obligaţiile fiscale pentru întregul an, până la data de 31 martie, beneficiază de o reducere de 10%, aplicabilă la impozitelor pe terenuri, clădiri şi autoturisme. Constituie venituri ale bugetului local impozitul şi taxa pe clădiri, impozitul şi taxa pe terenuri, impozitul pe mijloacele de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă, impozitul pe spectacole, alte taxe locale, amenzile şi accesoriile aferente impozitelor şi taxelor locale, taxele extrajudiciare de timbru.
 

 
Din cauza diferenţei de nivel

Zid de sprijin de 100 de metri pentru protejarea viitoarei creşe din cartierul Tinereţii

> „Sigur, acum vremea s-a răcit, a îngheţat, şi s-ar putea să avem puţin de furcă” spune primarul Ion Lungu, subliniind că, totuşi, termenul de dare în folosinţă rămâne luna septembrie

Ion Lungu a purtat discuţii la sediul Primăriei Suceava cu reprezentanţi ai constructorului şi proiectantului obiectivului de investiţii „Construire creşă mare pe strada Mircea Hrișcă din municipiul Suceava”. „Am mers la faţa locului, unde există o diferenţă de nivel, şi am stabilit că trebuie să facem un zid de sprijin de circa 100 de metri” arată Lungu. În cauză este creşa care va fi ridicată în cartierul Tinereţii din cartierul Burdujeni, după proiectul-tip al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Constructorul este firma Katar Conneg Negreşti, iar potrivit proiectului noul imobil va avea 110 de locuri, pentru 11 grupe de copii. Suprafaţa construită va fi de 2.489,18 de metri pătraţi, aria desfăşurată de 2.409,13 de metri pătraţi, la o lungime de 96,60 de metri şi o lăţime de 34,10 de metri. „Deja am contactat o firmă specializată din Suceava care să lucreze la proiectarea acestui zid” precizează şeful executivului, arătând că pentru început finanţarea se va face din bugetul local şi că se va lucra contra cronometru. „Deocamdată, am demarat procedura pe banii Primăriei. Dar sperăm să putem recupera o parte din aceştia de la Compania Naţională de Investiţii, să mergem în paralel cu zidul de sprijin şi cu construirea grădiniţei. Sigur, acum vremea s-a răcit, a îngheţat, şi s-ar putea să avem puţin de furcă. Însă noi rămânem la ideea de a pune în funcţiune această creşă în luna septembrie a acestui an” a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. Valoarea iniţială a contractului era de 21,66 de milioane de lei, respectiv de peste 4 milioane de euro.

Pentru intrările de produse din Ucraina

DSVSA intenţionează deschiderea a trei noi puncte de inspecţie la frontieră în Climăuţi, Ulma şi Izvoarele Sucevei

> Sărbătorile de iarnă trecând, presiunile au crescut, prin Siret, Vicşani şi Vicovu de Sus fiind procesate câte 80 de camioane în 12 ore, adică aproximativ un camion la fiecare 10 minute

 > În primele 11 luni din 2022,  materiile prime furajere având ca origine Ucraina au făcut obiectul unui total de 8.641 de transporturi   

> Pe calea feroviară Dorneşti-Vicşani au intrat în România 1.920 de vagoane de cereale pentru consum şi 1.295 de vagoane cu produse furajere

În perspectivă, în judeţul Suceava ar putea fi deschide trei noi puncte de inspecţie la frontieră, demersuri în acest sens fiind făcute la autorităţile administraţiei publice centrale. Dr. Mihai Voloşeniuc, directorul Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava informează că în curs de desfăşurare sunt demersurile  deschiderea punctelor de la Climăuţi, Ulma şi Izvoarele Sucevei. „Este o iniţiativă binevenită, pe fondul traficului intens. Modo grosso, dacă facem o comparare între 2021 şi 2022, traficul a cunoscut, prin punctele Vicşani şi Siret, o multiplicarea de circa 15 ori, cu mărfuri diferite, predominând cerealele, dar şi tranzitul de produse de origină animale care, via Constanţa, pleacă către ţările arabe. Activitatea este deosebit de complexă, inspectorii noştri verificând totul, şi produse de origine animală, cât şi non-animală, adică atât tot ce intră ca hrană pentru oameni, dar şi pentru hrănirea animalelor. La ora actuală încă suntem deficitari pe linie de personal, dar am iniţiat discuţii cu conducerea ANSVSA, pentru suplimentarea acestuia. Este de ştiut că pentru un punct mic, deschis în permanenţă, este nevoie de 5 oameni, astfel încât să fie asigurată o persoană pe schimb, suplinirea celor care se îmbolnăvesc, cât şi a perioadelor concediilor de odihnă” reliefează şeful instituţiei sanitare veterinare sucevene. Potrivit acestuia, Sărbătorile trecând, în momentul de faţă prin punctele de inspecţie în frontieră de la Siret, Vicşani-Dorneşti (pe cale ferată) şi Vicovu de Sus (recent inaugurat) în medie sunt procesate 80 de camioane în 12 ore, ceea ar reprezenta câte un camion la fiecare 10 minute. „Asta înseamnă verificarea corespondenţei încărcăturii declarate, a depozitului de plecare, autorizarea pe activitate de depozitare a cerealelor, dacă documentele sunt conforme şi au validitate.  Mai departe, se verifică prin <sistemul traces> dacă depozitul de destinaţie există şi dacă acesta are specificul declarat. Bineînţeles că există şi taxe care trebuie facturate şi încasate” a declarat directorul executiv al DSVSA.   Potrivit unei statistici a DSVSA, până în decembrie 2022 prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret s-au înregistrat 304 de transporturi de produse de origine animală. Printre altele, au intrat în ţară 73 de transporturi reprezentând importuri de carne şi produse din carne de pasăre; 73 de transporturi de miere şi alte produse apicole; două transporturi de produse pescăreşti; 120 de transporturi de produse lactate; 5 transporturi de produse de patiserie şi 4 transporturi de ouă proaspete. În ceea ce priveşte hrana pentru animalele de companie, prin PCTF au trecut 122 de transporturi dintre care 59 de transporturi cu hrană umedă, iar 63 de transporturi cu hrană uscată. În primele 11 luni din 2022,  materiile prime furajere având ca origine Ucraina au făcut obiectul unui total de 8.641 de transporturi. Cele mai multe, 3699, au fost transporturile de porumb boabe, urmate 2.159 de transporturi de soia boabe, 1.439 de transporturi de grâu, 605 de transporturi de rapiţă şi  301 de transporturi de orz. la acestea se adaugă 267 de transporturi de tărâţe de grâu, 84 de transporturi de şrot de floarea soarelui, 42 de transporturi de şrot de soia, 28 de transporturi de ulei brut de soia şi 17 transporturi de drojdie furajeră. Prin Punctul de Trecere a Frontierei Dorneşti-Vicşani au intrat în România 1.920 de vagoane de cereale pentru consum şi 1.295 de vagoane cu produse furajere.