Pe final de an
Primăria Suceava asigură bani pentru
drepturile persoanele cu dizabilităţi şi bursele elevilor
> Finanţate sunt şi cheltuielile cu
salariile, bunurile şi serviciile din învăţământul particular şi cel
confesional acreditat
Pe final de an
Primăria Suceava asigură bani pentru
drepturile persoanele cu dizabilităţi şi bursele elevilor
> Finanţate sunt şi cheltuielile cu
salariile, bunurile şi serviciile din învăţământul particular şi cel
confesional acreditat
La Adunarea Municipiilor din România
Necesitatea cofinanţării proiectelor europene,
reclamată de primarul Ion Lungu în prezenţa premierului Nicolae Ciucă
> Este un „lucru care a fost reţinut şi s-a
promis o rezolvare de către domnul prim-ministru şi ministrul Finanţelor”
declară şeful administraţiei publice locale sucevene
Aspecte punctuale, pe mai multe paliere, au fost abordate în cadrul Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), anunţă Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, vicepreşedinte al acestei structuri. „A fost un moment de bilanţ al colaborării dintre autorităţile centrale şi cele locale, discutându-se despre bugetul de stat pentru anul 2023, aflat în dezbatere în Parlament” arată şeful municipalităţii sucevene, participant la întâlnire. Adunarea primarilor de municipii a fost onorată de primul ministru Nicolae Ionel Ciucă, prezenţi fiind inclusiv Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi vicepremierul Kelemen Hunor. De asemenea la dezbateri au luat parte Ramona Chiriac, şefa Comisiei Europene din România, precum şi Adrian Câciu, ministrul Finanţelor, Marcel Boloș, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene şi Czeche Atilla, ministrul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice. „Am ridicat problema asigurării cofinanţării proiectelor europene, lucru care a fost reţinut şi s-a promis o rezolvare de către domnul prim-ministru şi ministrul Finanţelor. Au fost discuţii profesioniste si constructive, care arată buna colaborare dintre guvern şi autorităţile locale” a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. Printre altele, cu prilejul Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) s-a pus accentul aspecte legate de creşterea procentajului din PIB alocat investiţiilor, sprijinul financiar guvernamental pentru termoficarea pe biomasă, descentralizarea administraţiei publice, cât şi de neblocarea posturilor din administraţia locală, începând cu 2023.
Faţă de primele 10 luni din 2021
Creştere cu peste 8% a înfiinţărilor de noi
firme în judeţul Suceava
>De cealaltă parte, numărul intrărilor în
procedură de insolvenţă a scăzut cu 10%, în timp ce suspendările temporare de
activitate au sporit cu 12,33%
>
Între cele 8 unităţi administrativ-teritoriale membre ZUF a fost încheiat un
acord de parteneriat privind în înfiinţarea, organizarea, reglementarea,
exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a transportului public de
persoane
Ion Lungu, primarul municipiului Suceava
a semnat ieri, în București, la Direcţia
Generală de Implementare a Proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi
Rezilienţă (PNRR), în calitatea de preşedinte al Zonei Urbane Funcţionale (ZUF)
Suceava, contractul de finanţare pentru achiziţionarea a 50 de autobuze
electrice pentru transportul metropolitan, la care se adaugă 65 de staţii de încărcare.
Potrivit edilului-şef sucevean, valoarea contractului este de 114,483 de
milioane de lei, echivalentul a 23,256 de milioane de euro. „După semnarea
contractului vom demara procedura de achiziţie. Sperăm ca, într-o perioadă cât mai scurtă de timp, aceste autobuze să
circule in transportul local din cele 8 localități din Zona Urbana Funcțională
Suceava” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.
Finanţarea europeană nerambursabile este
disponibilă prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Obiectivul
de investiţii „Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public”
(achiziţionarea de vehicule nepoluante). Din Zona Urbană Funcţionale (ZUF) fac
parte municipiul Suceava, oraşul Salcea şi comunele Șcheia, Moara, Bosanci, Ipotești,
Adîncata, Mitocul Dragomirnei și Pătrăuți. Între localităţile respective a fost
încheiat un acord de parteneriat privind, în principal, în înfiinţarea,
organizarea, reglementarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun
a transportului public de persoane pe raza unităţilor administrativ-teritoriale
membre, dar şi în înfiinţarea, dezvoltarea sau modernizarea reţelelor de
utilităţi publice aferente.
Călătorii care nu utilizează sistemul de
e-ticketing riscă amenzi de până la 500 de lei
> Cu aceeaşi sumă este sancţionat comportamentul
necivilizat faţă de conducătorul auto şi controlori, cât şi în raport cu
ceilalţi utilizatori ai mijloacelor de transport în comun
Persoanele care călătoresc cu mijloacele de
transport public ale societăţii Transport Public Local (TPL) Suceava fără titlu
de călătorie valabil vor fi sancţionaţi. Aşa prevede noul Regulament pentru
efectuarea transportului public local, potrivit căruia vor fi supuse sancţionării
persoanele care nu au validat titlul de călătorie valabil. Amenzile sunt
cuprinse între 200 de lei şi 500 de lei, aplicate fiind inclusiv pentru refuzul
prezentării titlului de călătorie organelor de control. De asemenea, se
sancţionează cu amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei degradarea,
deteriorarea sau vandalizarea mijloacelor de transport în comun, atât în mers
cât şi în staţionare, sau a echipamentelor aferente sistemului de transport în
comun. Conform Regulamentului pentru efectuarea transportului public local, călătorii
trebuie să aibă un comportament civilizat faţă
de personalul TPL, cât şi de ceilalţi utilizatori ai mijloacelor de
transport în comun. Interzisă este introducerea în mijloacele de transport a
materiilor urât mirositoare, inflamabile, explozibile, a produselor caustice
sau acide, a altor obiecte care, prin format sau dimensiune, pot cauza daune
sau vătămări corporale. Totodată, în mijloacele de transport nu sunt permise
consumul de băuturi alcoolice, fumatul, consumul de seminţe, aruncarea
hârtiilor sau a resturilor de orice fel. Nerespectarea acestor prevederi
constituie contravenţii, sancţionate fiind cu amenzi de la 100 de lei la 500 de
lei, aplicabile călătorilor din mijloacele de transport. Noul regulament este
supus aprobării Consiliului Local, proiectul de hotărâre survenind implementării
proiectelor cu finanţare europeană prin care au fost achiziţionate mijloacele
de transport electric, amenajate staţii de îmbarcare-debarcare dotate cu
panouri de informare în timp real a curselor, introduse fiind inclusiv sistemul
de e-ticketig şi sistemul de management al traficului.
Numai 12 cabinete medicale funcţionează în
unităţile de învăţământ din municipiul
Suceava
> Acestea sunt deservite doar de 50 de medici şi
asistenţi de medicină şcolară şi dentară, 6 posturi vacante continuând să
rămână neocupate
Deşi unităţile de învăţământ din municipiul Suceava sunt slab acoperite cu cabinete medicale de medicină şcolară, există, în continuare, posturi vacante şi neocupate. Compartimentul de medicină şcolară din cadrul Serviciului programe sociale şi educaţie al Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava cuprinde 11 cabinete de medicină de medicină generală, adică 10 de cabinete medicale şcolare şi un cabinet medical studenţesc. La acestea se adaugă cele 8 cabinete şcolare de medicină dentară. În cadrul aceluiaşi Compartiment, există 56 de posturi, dintre care 47 de medicină generală şi 9 de medicină dentară. Potrivit Direcţiei de Asistenţă Socială, din cele 56 de posturi, numai 50 de posturi sunt ocupate. Între cele 6 posturi vacante, două sunt de medic de medicină şcolară generală, două de medic specialist de medicină şcolară general[. La acestea se adaugă, două posturi vacante de asistent medical principal, respectiv unul de medicină şcolară generală şi unul de medicină şcolară dentară. Din bugetul local al municipiului Suceava este asigurată finanţarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi cele cu unele materiale sanitare, medicamente, întreţinerea aparaturii medicale dentare şi cu incinerarea deşeurilor. Alte cheltuieli, respectiv cele cu salariile şi o parte din cheltuielile cu medicamentele şi materiale sanitare sunt în sarcina Ministerului Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică. Autorităţile locale din municipiul Suceava prelungesc contractul pentru asigurarea unor cheltuieli de personal aferente medicilor, medicilor dentişti şi asistenţilor medicali, cât şi a celor pentru medicamentele şi materialele sanitare din baremul de dotare a cabinetelor de medicină generală şi medicină dentară din unităţile sanitare din învăţământ. Acesta expiră pe 31 decembrie 2022, noul termen de valabilitate fiind stabilit pentru 31 martie 2023, iar în acest sens, în şedinţa ordinară de astăzi, va fi votată o hotărâre de Consiliul Local.
Refuzarea unui loc de muncă atrage încetarea ajutorului social
> Plata este suspendată în luna în care nu
au fost efectuate orele de muncă, după 3 luni consecutive de refuz ajutorul
încetând
> În cele 79 de dosare în plată, doar 40 de
persoane pot presta efectiv ore de muncă în folosul comunităţii
Inspectorii de muncă suceveni controlează comercianţii de articole pirotehnice
> „Se vor dispune măsuri de remediere a
deficienţelor, iar în funcţie de gradul de pericol social al faptei, vor fi aplicate
sancţiuni” a arată Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava
Risc pentru consumatorii care achiziţionează
şi consumă carne de porc comercializată clandestin
> Dr. Mihai Sorin Voloşeciuc, şeful DSVSA, recomandă
populaţiei să se aprovizioneze numai de la unităţi autorizate sau înregistrate
sanitar veterinar
Medicul veterinar Constantin Viorel Gaşpar,
cetăţean de onoare al municipiului Suceava
> Dr. Gaşpar a înfiinţat, în 1995, la Gura
Humorului, cel dintâi club de naţional de ciobăneşti româneşti, şi a „întocmit
personal” şi primul registru genealogic pentru caninele din această rasă
Medicul veterinar Constantin Viorel Gaşpar ar
putea deveni de cetăţean de onoare al municipiului Suceava, un proiect de
hotărâre de conferire a acestui titlu fiind pe ordinea de zi a şedinţei
Consiliului Local care va avea loc joi. Iniţiativa aparţine Clubului Naţional
Bucovina al crescătorilor şi proprietarilor de câini de rasă ciobănesc românesc
de Bucovina, care, în acest sens, a înaintat o adresă autorităţilor locale
sucevene. Potrivit acesteia, Constantin Viorel Gaşpar este autorul primului
recensământ al câinilor ciobăneşti româneşti, respectiv al ciobănescului
românesc mioritic şi ciobănescului carpatin. La iniţiativa medicului veterinar
Constantin Viorel Gaşpar, a fost înfiinţat, în 1995, la Gura Humorului, cel
dintâi club de naţional de ciobăneşti româneşti. Clubul a emis, în premieră, un
act de adeverire a originii acestei rase, document emis în baza primului
registru genealogic al ciobăneşti româneşti, „întocmit personal de domnul
doctor”. Tot la Gura Humorului, a fost organizată, în 1995, prima ediţie a
simpozionului naţional pentru ciobăneşti româneşti, urmată de o doua, în 1988.
În acest context, în martie 2002, Asociaţia Chinologică Română a recunoscut
rasa şi a constituit subcomisia pentru ciobănesc românesc de Bucovina, al căreia
preşedinte este Constantin Viorel Gaşpar. Aceasta a depus întocmit şi depus
dosarul pentru recunoaşterea, de către Federaţia Chinologică Internaţională, a
ciobănescului românesc de Bucovina. „A promovat rasa ciobănesc românesc de
Bucovina la nivel naţional şi local, prin organizarea a 30 de expoziţii de club, 30 de examene de
selecţie, prin prezenţa la diverse manifestări organizate de autorităţile
locale şi centrale (...), dar şi pe plan
internaţional, prin participarea la
numeroase evenimente” se arată, printre multe altele în referatul de
aprobare a proiectului de hotărâre de Consiliul Local privind acordarea titlului
de cetăţean de onoare medicului veterinar Constantin Viorel Gaşpar. Conform Regulamentului, titlul de cetăţean de
onoare al municipiului Suceava, poate fi
atribuit unor înalte personalităţi ştiinţifice, culturale, sportive şi
politice care, prin activitatea lor socio-profesională, au contribuit la
realizarea unor legături ştiinţifice, culturale sau economice cu efecte
favorabile municipiului Suceava. Totodată, titlul poate fi conferit şi celor
care, prin activitatea lor cotidiană, creează în ţară sau peste hotare o
imagine deosebită municipiului şi României, având ca rezultate realizarea unor
puternice legături economico-sociale sau de alte natură, în beneficiul
cetăţenilor comunităţii respective.
În 2023
Municipiul Suceava va participa la 14 târguri
de turism naţionale şi internaţionale
Consiliul Local va aproba, în şedinţă
ordinară, lista cu târgurile naţionale şi internaţionale de turism la care
municipiul Suceava va participa în anul 2023. Alegerea târgurilor s-a făcut la
recomandarea Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului şi în baza hotărârii
luate în cadrul Organizaţiei de Management al Destinaţiei „Suceava-Oraşul
Cetăţii de Scaun”. Este vorba despre 14 târguri care coincid cu lista stabilită
prin ordin al ministrului Constantin Daniel Cadariu, acestea fiind organizate
în România, Germania, Franţa, Israel, Italia, Marea Britanie şi Polonia.
Potrivit proiectului de hotărâre de Consiliu Local iniţiat de primarul Ion
Lungu şi viceprimarul Lucian Harşovschi, astfel intenţionată este „prezentarea
şi introducerea noului brand la municipiului Suceava, prin care oraşul este mai
bine reprezentat şi identificat”. „Noul logo, împreună cu cele două variante de
slogan <Suceava- Oraşul Cetăţii de Scaun> şi <Suceava-Cu
inima deschisă> oferă o nouă identitate vizuală, care respectă atât
trecutul, cu latura sa istorică şi religioasă, cât şi modernismul, noua
identitate fiind una adaptivă şi versatilă” se arată în proiectul de hotărâre
de Consiliul Local. Proiectul survine emiterii, de către Ministerul
Antreprenoriatului şi Turismului, al primului aviz pentru înfiinţarea
organizaţiei de management al destinaţiei, beneficiar fiind municipiul
reşedinţă, cu OMD „Suceava-Oraşul Cetăţii de Scaun”. Din această OMD fac parte
municipiul Suceava, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor Muzeul Naţional al
Bucovinei, Universitatea Ştefan cel Mare, firmele Mer-Dum, Complexul Zamca, Strong
MND Corporation, Mandachi Hotel &Spa,
Agenţia de turism Eximtur, precum şi Shoping City Center şi Iulius Mall. Organizaţia
a fost constituită în scopul dezvoltării durabile a turismului din municipiul
Suceava şi, implicit, al creşterii atracţiei reşedinţei de turism ca destinaţie
turistică. „Participarea la aceste
târguri reprezintă o oportunitate de inspiraţie pentru crearea de noi
evenimente şi activităţi, precum şi o promovarea eficientă şi incisivă a
obiectivelor turistice şi actorilor din domeniul turismului, la standarde
europene” se reliefează referatul de aprobare a proiectului de
hotărâre de Consiliul Local.
Pe fondul completării parcului electric
Creştere cu aproape 2 milioane a numărului de
călătorii cu mijloacele de transport ale TPL
> De la 10.276.006 de călătorii în perioada 1
octombrie 2020-30 septembrie 2021, s-a ajuns la 12.193.417 de milioane de
călătorii în intervalul 1 octombrie 2021-30 septembrie 2022
Nu mai puţin de 12.193.417 de milioane de călătorii s-au înregistrat, pe durata unui an, cu mijloacele de transport în comun ale societăţii Transport Public Local (TPL) din municipiul Suceava. Aceasta conform Raportului de analiză şi evaluare a gradului de respectare a criteriilor de performanţă privind efectuarea transportului public de persoane în perioada 1 octombrie 2021-30 septembrie 2022, informare care va fi prezentată în şedinţa ordinară de la mijlocul săptămânii a Consiliului Local. Potrivit sursei citate, pe fondul completării parcului TPL cu autobuze şi microbuze electrice, în perioada de monitorizare numărul de călătorii a fost în creştere de la un trimestru la altul. Astfel, dacă în trimestrul al IV-lea din 2021 au fost înregistrate 2.845.340 de călătorii, în trimestrul al III-lea din 2022 se ajunsese la 3.187.285 de călătorii, cu o creşte de 341.985 de călătorii. Pe de altă parte, în perioada de monitorizare 1 octombrie 2020-30 septembrie 2021, pe mijloacele de transport ale TPL au fost consemnate 10.276.006 de călătorii, faţă de aceasta, în intervalul 1 octombrie 2021-30 septembrie 2022, numărul de călătorii fiind mai mare cu 1.917.411. Primele 25 de autobuze electrice ale municipiului Suceava au fost recepţionate şi inaugurate la jumătatea lunii septembrie 2020, în cartierul Burdujeni-sat, la sediul Diviziei electrice a societăţii Transport Public Local.
Cincisprezece suceveni rămân fără parcelele de
teren atribuite gratuit pentru construirea de locuinţe individuale
> Aceştia nu au semnat contractul de atribuire
în folosinţă gratuită şi nici nu au răspuns numeroaselor notificări ale
Primăriei
Autorităţile locale din municipiul Suceava retrag mai multe parcele atribuite tinerilor din reşedinţa de judeţ în vederea ridicării de locuinţe individuale. Aceasta după ce persoanele în cauză nu au respectat condiţiile impuse prin Legea nr. 15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Astfel, conform reglementărilor în cauză, „beneficiarul terenului pentru construirea unei locuinţe proprietate personală este obligat să înceapă construirea locuinţei în termen de un an de la data atribuirii terenului şi să o realizeze cu respectarea prevederilor Legii nr. 50 din 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii”. În cazul încălcării acestor reglementări, prin Hotărâre a Consiliului Local, beneficiarului „i se retrage dreptul de folosinţă asupra terenului atribuit”. Serviciul de specialitate al executivului sucevean a identificat 15 beneficiari ai Legii nr. 15 din 2003 cărora, prin HCL nr. 91 din 14 aprilie 2011, li s-au atribuit, pe Dealul Tătăraşi, parcele de teren de 300 de metri pătraţi fiecare. Cei cu pricina nu „nu au făcut demersurile care impuneau în vederea exploatării şi administrării terenului atribuit, respectiv nu au semnat contractul de atribuire în folosinţă gratuită şi nici nu au răspuns numeroaselor solicitări de se prezenta la sediul Primăriei municipiului Suceava, vederea reglementării acestei situaţii”. În aprilie 2011, aleşii locali suceveni au aprobat repartizarea în folosinţă gratuită, tinerilor în vârstă de până la 35 de ani, pe Dealul Tătăraşi, viitorul cartier Europa, a 177 de loturi pentru ridicarea de locuinţe individuale. Au beneficiat de parcele, de 300 de metri pătraţi fiecare, tinerii în vârstă de maxim 35 de ani care nu au deţineau o locuinţă sau un teren proprietate personală „pretabil” la ridicarea unei case. La data solicitării terenului, respectivele persoane au trebuit să facă dovada existenţei unui cont bancar cu minim 5.000 de euro sau a posibilităţii contractării unui credit având această valoare.
Prin PNRR
Sprijin financiar pentru noi
suprafeţe împădurite înfiinţate de persoane fizice, persoane juridice şi
unităţi administrativ-teritoriale
> „Asigurăm de întreaga noastră disponibilitate și
colaborare în vederea identificării celor mai bune soluții care au ca scop creșterea
suprafețelor de pădure la nivel judeţean” a precizat Mihai Găşpărel,
inspector-şef al Gărzii Forestiere Suceava
Fiecare familie din blocul afectat de explozia din Burdujeni va primi câte 25.000 de lei
> Suma va servi la plata chiriei şi utilităţilor
pentru un an, Primăria suportând şi costurile legate de expertizarea tehnică a
blocului avariat
În urma discuţiilor purtate ieri de către primarul Ion Lungu, cu reprezentanţii proprietarilor apartamentelor avariate de explozia din cartierul Burdujeni, numai 6 familii au solicitat locuinţe de la Primărie. „Deoarece prezintă dezavantajul că nu sunt mobilate, am convenit să acordăm din bugetul local suma de 25.000 de lei la fiecare familie, ceea ce înseamnă plata chiriei şi utilităţilor pentru un an de zile. Toţi cei prezenţi, respectiv reprezentanţii a 26 de familii, dintre 28 care au apartamentele avariate, au fost de acord cu aceasta modalitate de ajutor” informează edilul-şef. Primarul precizează că salariaţii Direcţiei Asistenţă Socială, coordonaţi de Ion Ciutac, secretarul municipiului Suceava, vor întocmi dosarele pentru fiecare familie în parte, acestea având la bază procesele verbale întocmite de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspecţia în Construcţii. „În momentul în care vom avea dosarele complete, voi convoca Consiliul Local pentru aprobare. Totodată, s-a stabilit ca municipalitatea sa suporte costurile legate de expertizarea tehnică a blocului avariat” a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.
> „Există nişte regulamente, iar legea nu poate
fi încălcată” arată primarul Ion Lungu
Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, s-a arătat deranjat de faptul că i se pune în cârcă de faptul că salariile fotbaliştilor de la Foresta nu ar fi fost plătite de 3 luni de zile. Şeful executivului sucevean a ţinut să evidenţieze, într-o conferinţă de presă, că Foresta Suceava are cel mai mare buget din Liga a III-a şi că, de când domnia sa este la conducerea administraţiei publice locale, fotbalul sucevean beneficiază de cea mai consistentă finanţare. În ceea ce priveşte anul 2022, este vorba despre o alocare de 2,5 milioane de lei, până acum înspre asociaţia de fotbal din Suceava fiind îndreptată suma de 2,125 de milioane de lei, dintre care 750.000 de lei în retur, respectiv în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2022, Diferenţa de 1,373 de milioane de lei este prevăzută pentru perioada 30 iunie - de când antrenor este Dorin Goian - şi până pe 31 decembrie 2022. Potrivit lui Lungu, aceasta din urmă nu poate fi orientată către Foresta, din moment de responsabilii Clubului nu au prezentat documentele justificative pentru tranşele achitate anterior. „Aşteptăm justificările, deoarece se lucrează cu bani publici. Nu putem da diferenţa de bani 375.000 de lei pentru fotbal, dacă Foresta nu aduce justificările pentru cheltuielile anterioare. Acelaşi lucru este valabil şi la handbalul masculin, pentru că există nişte regulamente, iar legea nu poate fi încălcată. Din păcate, în Suceava numai Primăria sprijină fotbalul, iar privaţii deloc. În Botoşani, numai privaţii finanţează fotbalul, iar primăria deloc” arată Lungu, menţionând că patronul FC Botoşani ar fi intenţionat, în condiţiile amintite, să mute echipa din reşedinţa judeţului vecin în Suceava. Şeful municipalităţii sucevene reaminteşte că toate ramurile sportive din capitala de judeţ primesc bani în baza Legii nr. 350 din 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice. Lungu recunoaşte că „sportul este subfinanţat”, însă, la fotbal, în comparaţie cu celelalte echipe sucevene competitoare, Foresta este net avantajată. „Ca primar, am sprijinit toate sporturile. Dar, nu prea îmi convine acest rol: şi bătuţi şi cu banii luaţi. Nu este în ordine! Noi ne-am făcut datoria. Sunt convins că echipele din Fălticeni şi Rădăuţi nu au nici măcar 30% din acest buget, iar la un moment dat, în campionat erau aproape de Foresta, ca puncte” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei.
În acest an
Ultima lună în care sucevenii pot investi în
titluri de stat cu dobândă de până la 7,80%
După lucrări demarate încă din 2008
Grădiniţa modernă de pe lângă Colegiul Mihai
Eminescu va fi inaugurată vineri, 13 ianuarie
> Darea în folosinţă se va consuma înaintea
zilei de naştere a poetului naţional, după o amânare cauzată de întârzierea
livrării dotărilor
> Întâiul contract de
modernizare a corpului de clădire existent a fost semnat în urmă cu aproape 15
ani, Primăria preluând obiectivul în 2016
Primăria Suceava
Credit de 10 milioane de euro pentru
asfaltarea a 30 de străzi de pământ
> În 2015, primarul Lungu aprecia că între 2 şi 3% din reţeaua
rutieră din Suceava este formată din drumuri de pământ
>
„Discutăm despre civilizaţie, însă oamenii din oraşe încă mai locuiesc
pe străzi de pământ” a declarat
edilul-şef sucevean
Primăria municipiului Suceava intenţionează să contracteze un credit de 10 milioane euro, sumă care ar urma să asigure finanţarea reclamată de reabilitarea a 30 de străzi de pământ. În cauză sunt 15 străzi din cartierul Burdujeni-sat, 7 din zona centrală a municipiului, 5 din cartierul Iţcani, iar 3 din cartierul Zamca. Ion Lungu, primul gospodar al reşedinţei de judeţ, a informat ieri, într-o conferinţă de presă, că la această dată se lucrează la expertize, întocmirea documentaţiei necesare şi stabilirea indicatorilor tehnico-economici, aceştia din urmă, cât şi contractarea creditului bancar, trebuind a trece de Consiliul Local. Lungu spune că a luat această decizie după ce a constatat că Uniunea Europeană nu mai are rezervate fonduri nerambursabile pentru această categorie de investiţii. „Din păcate, cei de la Uniunea Europeană ne consideră foarte evoluaţi, de aceea nu sunt alocaţi bani pentru infrastructura rutieră, pentru drumuri şi parcări, un lucru dezamăgitor pentru noi. Având în vedere că încă avem drumuri de pământ în Suceava, nu văd altă soluţie decât angajarea unui credit. Discutăm despre civilizaţie, însă oamenii din oraşe încă mai locuiesc pe străzi de pământ” a reliefat Ion Lungu, primarul Sucevei. Reamintim că, în 2015, chiar în preajma zonei centrale a municipiului Suceava, două drumuri de pământ, adică „George Coşbuc” şi Teodor Ştefaneli” au fost betonate. La acel moment, Ion Lungu aprecia că între 2 şi 3% din reţeaua rutieră din capitala de judeţ este formată din drumuri de pământ. În a doua parte a anului 2020, licitaţia de asfaltare a străzii de pământ „Ştefan Tomşa” a fost câştigată de asociaţia Florconstruct&Drupo, pentru 694.164 de lei. Tot la acel moment, execuţia de pe Aleea „Jupiter” a fost adjudecată de asocierea Maghebo& Top Geosis, pentru 655.974 de lei.
Mai puţini suceveni au cerut sprijinul financiar
pentru încălzirea locuinţei
> „Deşi plafoanele au rămas aceleaşi, nu există
altă explicaţie decât că au crescut veniturile anumitor categorii de persoane”
opinează Ion Lungu
În 2022, în municipiul Suceava ajutoarele pentru încălzirea locuinţei sunt mai puţine ca număr, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Potrivit şefului executivului din reşedinţa de judeţ, în anul acesta au fost aprobate 1.385 de cereri, faţă de 1.543 în anul precedent, înregistrându-se cu 158 de beneficiari în minus. Astfel, în cazul sistemului centralizat de termoficare, dacă în 2021 au fost aprobate 817 cereri, în acest an numărul acestora a scăzut la 719. De asemenea, numărul sucevenilor care se încălzesc cu gaze naturale, beneficiari ai ajutorului bănesc, s-a diminuat de la 501 cu un an în urmă, la 456 în 2022. În schimb, ajutoarele financiare pentru încălzirea cu lemne au crescut numeric de la 120 în anul anterior, la 192 în anul în curs. La fel, numărul subvenţionaţilor care folosesc radiatoare sau panouri electrice a sporit de la 15 la 18. „Deşi plafoanele au rămas aceleaşi, nu există altă explicaţie decât că au crescut veniturile anumitor categorii de persoane” opinează Ion Lungu, şeful municipalităţii sucevene. Totodată, acordat este şi suplimentul financiar pentru energia consumată, în conformitate cu Legea nr. 226 din 16 septembrie privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Este vorba despre 30 de lei pentru consumul de energie electrică; 10 lei pentru consumul de gaze naturale; 10 lei pentru consumul de energie termică şi 20 de lei pentru consumul de combustibili solizi și/sau petrolieri. În cazul în care singura sursă de încălzire este cea pe energie electrică, suplimentul lunar este de 70 de lei.