Comisarii financiari suceveni, activitate intensă împotriva evaziunii fiscale  

·        Anul trecut, amenzile date şi contravaloarea confiscărilor au însumat milioane grele de lei 

Secţia Judeţeană Suceava a Gărzii Financiare a avut, anul trecut, o intensă activitatea pe linia descoperirii şi combaterii evaziunii fiscale. Aşa rezultă dintr-o informare a instituţiei privind acţiunile din anul 2011, vizaţi, în primul rând, fiind agenţii economici care produc ori comercializează produse supuse regimului de accizare, precum şi cei care operează în baza licenţelor de exploatare, autorizaţiilor de valorificare, licenţelor de fabricaţie şi atestatelor pentru distribuirea şi comercializarea en gros de produse supuse regimului de accizare şi autorizaţiilor pentru schimb valutar.  De asemenea, în vizor au fost luaţi organizatorii de jocuri de noroc, de tip bingo şi cazino, colectorii şi valorificatorii de deşeuri reciclabile, producătorii şi comercianţii en gros de băuturi alcoolice şi produse din tutun. Conform sursei citate, în sensul celor de mai sus, controlaţi au fost 509 de agenţi economici, lucrătorii Gărzii Financiare dând 298 de amenzi, cu un total de 1,33 de milioane de lei. Valoarea bunurile confiscate se ridică la 194.000 de lei, pe numele a 3 agenţi economici fiind întocmite sesizări penale. Acţiunile în sectoarele exploatării, prelucrării şi comercializării masei lemnoase au avut ca ţintă 438 de operatori economici de profil, scopul controalelor fiind combaterea tăierilor ilegale, a furturilor şi exploatării neraţionale, precum şi a ilegalităţii funcţionării instalaţiilor de debitare şi prelucrare a lemnului. Astfel, comisarii financiari suceveni au aplicat 320 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 891.000 de lei, contravaloarea confiscărilor însumând 77.000 de lei. Pentru un prejudiciu de 163.000 de lei, Garda Financiară Suceava a făcut 8 sesizări penale. Încă 304 de agenţi economici au fost amendaţi cu 895.000 de lei, sancţiunile fiind date după verificări ale mijloacelor de transport ale operatorilor de import-export. Controalele au avut loc în trafic, dar şi zona marilor centre comerciale şi depozitelor en gross, pieţelor, târgurilor şi oboarelor, confiscate, cu aceste ocazii, fiind bunuri în valoare de 137.000 de lei. Pentru prejudiciul de 2.94 de milioane de lei au fost înaintate 8 sesizări penale. Controalele la 206 de agenţi economici din pieţele agro-alimentare, pe linia documentelor de provenienţă a mărfii, autorizaţiilor, certificatelor de producător şi legalităţii actelor şi faptelor de comerţ s-au lăsat cu 147 de amenzi în valoare de 678.000 de lei, confiscări de 10.000 de lei şi cu o sesizare penală.    

Intervenţii la îndepărtarea denivelărilor de gheaţă de pe carosabil şi curăţarea trotuarelor 

Lucrătorii firmei de salubritate Rosal şi cei ai direcţiei de specialitate a Primăriei lucrează la eliminarea efectelor ninsorilor din ultima perioadă, anunţă primarul Sucevei, Ion Lungu. Edilul şef a declarat că, după aducerea „la negru” a bulevardelor  principale, în primul rând vizate sunt străzile secundare, cu denivelări de zăpadă îngheţată şi care fac greutăţi conducătorilor auto. La acestea s-a lucrat tot sfârşitul de săptămână, inclusiv duminică, prioritate acordându-se şi trotuarelor din zonele centrale, respectiv cele mai intens circulate. „S-a intervenit la sfârşit de săptămână, vineri, sâmbătă, inclusiv duminică, pe mijlocul aleilor secundare, la îndepărtarea îngheţate, acestea creând probleme la deplasarea autovehiculelor”, subliniază primarul, adăugând că în teren au fost 5 tractoare cu remorci şi 5 utilaje de încărcare. Lungu arată că, de asemenea, se intervine la eliberarea de zăpadă a staţiilor de autobuze şi troleibuze, precum şi a instituţiilor publice, excesul de omăt fiind cărat în afara municipiului. „Dacă nu va ninge prea mult, vom reuşi să asigurăm o circulaţie normală în municipiul Suceava”, a explicat Ion Lungu.     

Un premier care se va compromite, şi un cabinet de neexperimentaţi 

·        „Ungureanu este un premier de sacrificiu, care nu trebuia să accepte această înaltă funcţie”, opinează liderul PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei

Organizaţia judeţeană Suceava a Partidului România Mare critică noua componenţă a Guvernului României. Preşedintele Gheorghe Acatrinei a declarat, într-o conferinţă de presă, că noul cabinet este format din tineri care, chiar dacă sunt plini de studii, nu au experienţa necesară pentru a-şi angaja  răspunderea la un nivel precum cel pe care îl reclamă activitatea ministerială. Liderul judeţean al PRM opinează că proaspăt miniştrii cabinetului Ungureanu sunt „pupilii” vechilor  demnitari PDL, care au tras sforile din totdeauna şi  care, acum, îi manipulează, din umbră, pe protejaţii lor.   „Există acum, în Guvern, vreun economist de forţă, dintre cei mulţi ai României? Există vreun jurist care să canalizeze energiile înspre respectarea legilor? Nu aşa se formează Guvernul, nu se poate lucra cu începători, ci ne trebuie oameni care, odată ajunşi la conducere, să ştie ce să facă, şi nu să lucreze cu dădaca lângă ei”, relevă Acatrinei.             

Ex-senatorul de Suceava  contestă şi anvergura primului ministru Mihai Răzvan Ungureanu care, venind din zona diplomaţiei şi serviciilor de informaţii, nu are pregătirea economică necesară pe care o reclamă ocuparea scaunului de şef al Guvernului. Acatrinei crede că Traian Băsescu l-a pus pe Ungureanu în fruntea Guvernului tocmai pentru a-l compromite şi a scăpa de oprobiu pe foştii miniştri PDL, oameni cu greutate în partid şi, pe deasupra, apropiaţi de ai preşedintelui. „Ungureanu este un premier de sacrificiu, care nu trebuia să accepte această înaltă funcţie. Probabil că s-a lăsat purtat de ideea promovării şi nu a reflectat îndeajuns de suficient la ce urmează să se înhame. Una este o sarcină pe care cineva ţi-o atribuie pentru a te compromite şi altceva este să te pricepi şi să ai capacitatea de a o duce bine la capăt”, a declarat preşedintele judeţean al PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei.

La finanţare,  niciun dosar  „Casa Verde” depus în 2011

·        La debut de an 2012, încă nu fusese analizată nici măcar una dintre cele 902 de documentaţii sucevene înaintate la Administraţia Fondului de mediu

·         De aşteptat este ca Programul să aibă o nouă sesiune şi în 2012, însă oficialii de la Ministerul Mediului nu au făcut vreun anunţ în acest sens 

În cadrul Programului “Casa Verde” pe anul 2011 din judeţul Suceava au fost înaintate la Administraţia Fondului pentru Mediu  902 dosare,  se arată într-o informare privind activitatea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava.

În materialul citat se precizează că, la debut de an 2012, încă nu fusese analizată nici măcar una dintre documentaţii, în consecinţă, nu se poate vorbi despre semnarea unui contract de finanţare. Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv referitor la înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, denumit popular „Casa Verde”, a fost lansat, pentru persoane fizice, începând cu 1 iunie 2010. În prima sesiune, cea aferentă lui 2010, suma alocată judeţului Suceava a fost de 3,17 de milioane de  lei, însă, ca urmare a numărului mare de amatori, fondurile cerute de la Administraţia Fondului pentru Mediu au cresut până la 5,41 de milioane de lei. Sucevenii persoane fizice au depus, în cea dintâi etapă, 701 cereri pentru panouri solare: 192 de solicitări pentru centrale termice cu peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, deşeuri forestiere şi silvice, precum şi 9 documentaţii pentru  pompe de căldură geotermală. Conform datelor APM, pe toată durata anului trecut, Administraţia Fondului pentru Mediu a analizat 613 dosare din judeţul Suceava, acestea făcând parte din lotul celor înaintate în intervalul 1 iulie 2010 – 2 februarie 2011. Dintre documentaţiile verificate, 564 au fost aprobate, iar 49, respinse. Contracte de finanţare s-au semnat pentru 535 de beneficiari suceveni, iar după ce au purces la efectuarea lucrărilor şi amenajarea respectivelor sisteme de încălzire,  370 de suceveni au depus şi dosare pentru decontare, adică pentru alocarea părţii din contravaloarea instalaţiilor la care s-a angajat Administraţia Fondului pentru Mediu. Reamintim că în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, statul acordă solicitanţilor finanţare de cel mult 6000 lei pentru amplasarea de panouri solare; până la 8000 lei în cazul montării de pompe de căldură şi nu mai mult de 6000 lei pentru centralele termice pe peleţi, brichete, tocătură lemnoasă şi alte resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice. De aşteptat este ca Programul să aibă o nouă sesiune şi în 2012, însă oficialii de la Ministerul Mediului nu au făcut vreun anunţ în acest sens.  

Chiar dacă este criză,

Numărul contribuabililor din judeţul Suceava este în creştere    

·        Anul trecut, numărul total al contribuabililor la bugetul consolidat al statului a fost de 219.829, cu 13.045 mai mare în comparaţie cu 2010

În ciuda crizei economice, în 2011, faţă de un an în urmă, la bugetul consolidat al statului au plătit mai mulţi contribuabili  suceveni. Datele oferite publicităţii de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava evidenţiază că saltul este de 5%, în ceea ce priveşte persoanele juridice şi de 6%, în cazul persoanelor fizice. Astfel, anul trecut numărul total al contribuabililor a fost de 219.829, cu 13.045 mai mare în comparaţie cu 2010, când la bugetul consolidat al statului au avut aport 206.784 de operatori economici. În cazul persoanelor juridice, sporul a fost de 1.380 de noi plătitori, în timp ce la persoane fizice, creşterea este de 11.665 de contribuabili. Raportul referitor al activitatea de trezorerie a DGFP relevă că, în 2011, numărul conturilor analitice a ajuns la 586.904, în comparaţie cu 540.058 în anul anterior, creşterea fiind de 46.846 de conturi, adică de 8%.  La fel, în ascensiune cu 1% a fost numărul de operaţiuni de încasări din venituri bugetare, cele în numerar diminuându-se cu 3%, în timp ce operaţiunile prin virament au crescut cu 2%. Pe de altă parte, numărul operaţiunilor de plăţi dispuse din conturi de cheltuieli bugetare şi de disponibilităţi deschise au sporit, într-un singur an, cu 10%. Activitatea de trezorerie din judeţul Suceava, înfiinţată începând cu anul 1995, se desfăşoară în 7 trezorerii operative.               

Peste 360 de suceveni care nu mai au calitatea de pensionar, obligati să returneze 700.000 de lei

·        În 2011, Casa judeţeană de Pensii a cerut executarea este 600  de debitori

În perioada 1 ianuarie -31 decembrie 2011, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a aplicat măsuri de executare silită pentru  612 de debitori la bugetul asigurărilor sociale, informează directorul executiv Camelia Chitul, precizând că respectivele debite au fost constituite din declaraţiile de asigurare, fiind emise 612 somaţii de plată. Şeful CJ Suceava precizează că, pe de altă parte, s-au  înfiinţat popriri bancare pentru 403 debitori. „S-au solicitat, de la administraţiile publice locale de domiciliu,  informaţii cu privire la bunurile mobile şi imobile ale 156 de debitori, în urma aplicării măsurilor de executare silită recuperându-se sau stingându-se datorii de peste 1 milion de lei. La 31 decembrie 2011, au rămas în evidenţă, în procedură de executare silită, 409 debitori, cu  suma de 1,69 milioane de lei, pentru care sunt continuate măsurile prevăzute de OG nr.92/2003”, evidenţiază directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii. Potrivit Cameliei Chitul, anul trecut s-au luat măsuri de executare silită a debitelor din pensii pentru 362 de persoane care nu mai au calitatea de pensionar.

Până  finele anului 2011, din totalul de 706.844 de lei, recuperate au fost 399.971 de lei,  în debit rămânând 306.873 de lei, aferente la 180 de dosare.

Anul trecut,

Inspectorii sanitar-veterinari au interzis activitatea a 10 unităţi supuse autorizării

·        Acţiunilor de supraveghere vizează întreg lanţul alimentar, conform conceptului modern european „de la fermă la furculiţă”

Anul trecut, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară a evaluat şi autorizat sanitar-veterinar 19 centre de colectare-procesare a laptelui şi 5 unităţi de procesare a cărnii. Directorul executiv dr. Petrea Dulgheru declară că, de asemenea, în intervalul la care facem referire, înregistrate au fost  592 de unităţi care au activitate de vânzare cu amănuntul şi 60 de unităţi profilate pe vânzarea directă. „Programul acţiunilor de supraveghere are la bază regulamentele Comunităţii Europene de stabilire a unor norme specifice de igienă care se Aplică alimentelor  de origine animală în întreg lanţul alimentar, conform conceptului modern european ”, reliefează dr. Dulgheru. Astfel, pe durata anului anterior, 3667 de inspecţii au vizat unităţile de producere, depozitarea şi comercializare a produselor de origine animală, iar 3895 de controale au avut drept ţintă unităţile de vânzare cu amănuntul, axându-se pe modul de asigurare a condiţiilor de igienă şi siguranţă a alimentelor.        

Ca urmare a descinderilor, inspectorii sanitar-veterinari au emis 10 ordonanţe de interzicere a desfăşurării activităţii pentru unităţi supuse autorizării sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. 

Renta viageră agricolă, acordată doar după vizarea carnetului

·        Pentru modificarea suprafeţele arendate, înstrăinarea sau dobândirea altora, este necesară o solicitare de reanalizare a dosarului

La 1 martie, demarează procedura de vizare a carnetului de rentier agricol, în vederea acordării rentei viagere aferente anului 2011, anunţă directorul executiv al Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava, Angela Coroleucă. Şefa APIA spune că beneficiarii pot parcurge procedura personal sau prin împuternicit legal cu procură notarială. Rentierii viageri se vor prezenta la Centrul Judeţean al APIA cu carnetul de rentier agricol; actul de identitate în original; documentul privind coordonatele bancare şi, de asemenea, cu contractele de arendare. În cazul în care vizarea carnetului de rentier agricol este solicitată prin mandatar, acesta din urmă va veni cu actul de identitate în original şi în copie, precum şi cu procura autentificată, în original şi în copie. Coroleucă avertizează că, în situaţia deţinerii de documente care fac obiectul acordării rentei viagere agricole şi prin care sunt modificate suprafeţele arendate, sau care dovedesc înstrăinarea sau dobândirea altora, în cursul lui 2011, este necesară o solicitare de reanalizare a dosarului. În acest sens, vor fi prezentate documentelor doveditoare, în original, acestea urmând a sta la baza calculării/recalculării rentei viagere agricole pentru anul 2011.  „În cazul în care s-a depus cerere de reanalizare a dosarului de rentă viageră agricolă, vizarea este posibilă numai după revederea dosarului şi operarea datelor în sistemul electronic”, a pus în vedere Angela Coroluecă. La 1 ianuarie 2011, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava a preluat activitatea desfăşurată de Biroul Judeţean al Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă. Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro pe an, pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat şi echivalentul în lei a 50 euro pe an, pentru fiecare hectar arendat. Beneficiarii sunt persoanele care au vândut terenul sau l-au dat în folosinţă, au avut la data respectivă cel puţin 62 de ani şi au deţinut în proprietate până la 10 hectare de teren.

Anul trecut,

Intrările sucevene la bugetul de stat au căzut cu mai mult de 16 procente 

În anul 2011, încasările la bugetul consolidat al statului au scăzut cu 4,38% comparativ cu anul precedent, ceea ce în cifre absolute înseamnă intrări mai mici cu 49,11 de milioane de lei.

Aşa relevă raportul de performanţă al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice pe anul 2011, conform căruia aceste rezultat negativ a fost influenţat de căderea cu 16,48%, respectiv cu 89,31 de milioane de lei veniturilor bugetului de stat.  O sporire cu 4,88% a fost consemnată la bugetul asigurărilor sociale de stat, adică de 16,93 de milioane de lei, precum şi la bugetul asigurărilor de sănătate, domeniu în care saltul a fost de 14,16%, respectiv de 23,26 de milioane de lei. La bugetul asigurărilor de şomaj, creşterea este de 12.000 de lei, adică de 0,09%. Totalul realizat la veniturile bugetare în anul 2011, în judeţul Suceava, s-au ridicat la 1.071,91 de milioane de lei, dintre care 242,02 de milioane de lei de la contribuabilii mijlocii. Încasările realizate în anul 2011 la bugetul consolidat al statului de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice, de la marii contribuabili şi unităţile vamale cu sediul în judeţul Suceava au însumat 1.415,48 de milioane de lei. 

Facturile la salubritate rămân aceleaşi; dacă a nins, nu s-a mai măturat 

·        „Facturile din lunile ianuarie şi februarie sunt mai mari de 3 miliarde de lei vechi şi vor compensa ceea ce nu s-a făcut în noiembrie şi decembrie”, arată primarul Sucevei, Ion Lungu

Conducerea municipalităţii sucevene dă asigurări că factura la deszăpezire nu va împovăra bugetul local mai mult decât anul trecut.  Edilul şef  Ion Lungu reliefează că factura lunară pentru măturatul  străzilor este de 300.000 de lei, însă în noiembrie şi decembrie, perioada rece, aceasta s-a situat la jumătate.   „Firma Rosal a intervenit în condiţii de iarnă şi vreau să îi asigur pe suceveni că nu vor plăti mai mult pentru operaţiunile de deszăpezire. Aceasta deoarece contractul încheiat cu cei de la Rosal nu prevede expres perioadă de iarnă-perioadă de vară, ci doar tarife pentru deszăpezire şi atunci când se intervine în la măturat oraş”, arată primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ.    Lungu precizează că, în primele două luni din sezonul rece, respectiv în noiembrie şi decembrie, interval în care a  fost operată doar salubritatea stradală, s-a consemnat o factură de aproximativ 150.000 de lei lunar, în ianuarie şi februarie, odată cu venirea zăpezilor, cheltuielile ajungând la peste 300.000 de lei pe lună. „Faptul că facturile din lunile ianuarie şi februarie sunt mai mari de 3 miliarde de lei vechi va compensa, practic, ceea ce nu s-a făcut în lunile noiembrie şi decembrie. Deci, per total iarnă, suma plătită pentru deszăpezire va fi aceeaşi”, a subliniat Ion Lungu. Primarul a declarat că se vor face, în continuare eforturi, pentru asigurarea unei „funcţionări normale, în condiţii de iarnă,  a municipiului Suceava”. Ninsorile sporadice sunt mai slabe în intensitate, iar utilajele de deszăpezire intră şi pe arterele secundare.      

Toţi fermierii suceveni pot completa electronic  cererile pentru sprijinul pe suprafaţă

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava aduce la cunoştinţă că, de zilele acestea, toţi fermierii au acces la aplicaţia IPA online. Directorul executiv al Centrului Judeţean, Angela Coroleucă, informează că, prin intermediul softului, agricultorii deja înregistraţi la APIA, şi care intenţionează să solicite sprijin pe suprafaţă prin acces la Internet, pot să completeze electronic declaraţia de suprafaţă. La fel, fermierii au posibilitatea să vizualizeze şi, după caz, să-şi actualizeze propriile parcele şi să „digitizeze” suprafeţe noi, prin identificarea lor pe ortofotoplanuri. Pentru accesarea aplicaţiei IPA online, fermierii vor utiliza numărul unic de identificare a exploataţiei din deciziile de plată(exemplu RO xxxxxxxxx) şi o parolă care se obţine de pe site-ul www.apia.org.ro. Angela Coroleucă spune că noua modalitate are mai multe avantaje. Astfel, fermierul nu va mai avea nevoie de hărţi de hârtie; în urma digitizării parcelei, sistemul măsoară şi afişează suprafaţa digitizată; acesta din urmă permite localizarea cu precizie mare a parcelei, iar diferenţele de suprafaţă sau suprapunerile sunt identificate mai rapid. Angela Coroleucă precizează că, în baza invitaţiei primite, fermierul se va prezenta la Centrul Judeţean al APIA, unde va completa un formular cu datele de identificare ale exploataţiei, o anexă în care se bifează măsurile de sprijin solicitate, agricultorul avizând angajamentele respective. Pentru fermierii care au depus făcut cereri în anii precedenţi, formularul de identificare este pre-tipărit, acesta fiind actualizat, doar dacă au apărut modificări. Campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă din  2012 se derulează în perioada 1 martie-15 mai 2012. În intervalul 16 mai-11 iunie 2012, se primesc solicitări cu penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere. 

Inventar la ursul brun, lup, pisică sălbatică şi râs

·        În urma acţiunii de evaluare se va stabili plafonul maxim de vânat pentru aceste specii

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava şi Inspectoratul Teritorial  de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava vor desfăşura, în perioada martie-aprilie, acţiuni de evaluare pe teren a speciilor de carnivore mari strict protejate cum sunt ursul brun, lupul, pisica sălbatică şi râsul.

Acţiunea are în baza Legii nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, directorul executiv al APM, Vasile Oşean, informând că participanţii sunt gestionarii fondurilor de vânătoare, reprezentanţi ai institutelor de cercetare şi universităţilor, iar acolo unde fondurile se suprapun peste arii naturale protejate, la evaluare pot lua parte şi administratorii acestora. „Începând de anul acesta în cazul în care fondul de vânătoare se suprapune, parţial sau total, peste o arie naturală protejată, respectiv peste o rezervaţie naturală sau sit Natura 2000, se va întocmi separat un centralizator pentru fiecare specie, iar pentru restul fondului de vânătoare, aflat în afara ariei naturale protejate, se va întocmi alt centralizator”, arată Vasile Oşean.

Datele centralizate la Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava vor fi transmise către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. În urma acţiunii de evaluare se va stabili, prin ordin al Ministerului Mediului şi Pădurilor, plafonul maxim de vânat pentru speciile menţionate pe fiecare gestionar, pentru sezonul de vânătoare 2012-2013. Acesta va avea la baza, situaţia efectivelor reale, comparativ cu cele cu cele optime, tendinţa şi structura populaţiei speciei respective, nivelul pagubelor produse de carnivore şi înregistrate oficial.

Primăria Suceava scoate la mezat apartamente şi garsoniere ANL la preţ redus

·        În ultimul an, municipalitatea nu a reuşit să vândă nicio locuinţă ANL, cauza fiind preţul ridicat al acestora

·        În 2011, în jur de 20 de unităţi de locuinţe ANL au fost abandonate de către tinerii în vârstă de 35 de ani care nu au vrut să plătească o chirie nesubvenţionată de peste 300 de lei pe lună

Administraţia locală suceveană scoate la bătaie apartamente şi garsoniere ANL cu un preţ de înstrăinare mai mic decât cel de acum un an.  Potrivit unui act normativ venit de la „centru”, preţul de vânzare al apartamentelor din blocurile ridicate cu finanţare guvernamentală prin Agenţia Naţională de Locuinţe, scade de la 448 de lei euro pe metrul pătrat la 411 euro pe metrul pătrat, respectiv cu 37 de euro pe metrul pătrat. Potrivit primarului Ion Lungu, municipalitatea nu a reuşit să vândă niciun apartament ANL, cauza fiind preţul ridicat al acestora. Astfel, ocupanţii cu chirie al unităţilor de locuit cu pricina au preferat se îndrepte înspre agenţiile imobiliare sau pe piaţa liberă, unde au negociat tranzacţii mai avantajoase.  „Sperăm ca în aceste condiţii să vindem câte ceva din apartamentele ANL, astfel încât să putem demara construirea celor 80 de apartamente noi aprobate deja. Se ştie faptul că un criteriu pentru finaţare este legat de numărul locuinţelor vândute. Din păcate, nu am reuşit să vindem dintre aceste apartamente, oamenii mergând să-şi cumpere de pe piaţa liberă, unde preţul a scăzut mai mult”, relevă Lungu. Pe de altă parte, în 2011, în jur de 20 de unităţi de locuinţe ANL au fost abandonate de tinerii în vârstă de 35 de ani cărora le-au expirat contractele sau de către cei care nu au vrut să plătească o chirie nesubvenţionată care depăşeşte şi 300 de lei pe lună. Administraţia locală suceveană are disponibil pentru vânzare, în primă fază, un total de 168 de garsoniere şi apartamente. În conformitate cu prevederile legale, cumpărătorii trebuie să aibă o vechime de cel puţin 1 an în locuinţele ANL atribuite cu chirie tinerilor în vârstă de până la 35 de ani. După efectuarea tranzacţiei, Primăria se poate alege cu un comision de 1%, banii adunaţi mergând într-un fond pentru derularea investiţiilor programate la celelalte blocuri, cu 80 de unităţi de locuit, care ar urma să fie construite în zona Staţiunii de Cercetări şi Dezvoltare Agricolă, pe Bulevardul  „1 Decembrie 1918”. 

 În şedinţa deliberativului de la sfârşitul lunii în curs va fi actualizată lista de priorităţi cu solicitanţii unui locuinţe ANL cu chirie. Primarul Ion Lungu face apel la cei în cauză să-şi reactualizeze documentaţiile de la dosar, astfel încât să poată primi o unitate de locuit din cele rămase libere. 

Undă verde pentru

Apă potabilă şi canalizare în aproape toate ungherele Sucevei 

·        Extinderea reţelelor  de alimentare cu apă se va face pe 76 de străzi şi cu circa 31,3 km, iar reabilitările au în plan 25,4 de km de conducte de pe 67 străzi din toate cartierele, mai puţin centrul oraşului. 

·        Reţelele de canalizare de pe 70 de artere vor fi extinse cu 32,7 km, iar cele de pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, vor intra în reabilitare.

Autoritatea Naţională pentru Reglementare şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a dat undă verde Primărie Suceava care,  pe 2 aprilie, va organiza licitaţia pentru desemnarea constructorilor din cadrul etapei a doua proiectului de modernizare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare. „În 2003, Suceava a pierdut o parte din finanţare pe proiectele de apă. Astăzi recuperăm acea sumă şi pe aglomerarea urbană Suceava-Salcea va demara noul proiect din cadrul Programului Operaţional Sectorial-Mediu. De această dată, spre deosebire de programul ISPA,  prioritate o au extinderile de reţele de apă şi canalizare, fiind, în primul rând, o reparaţie morală pentru cei din cartierul Iţcani, care au fost excluşi din prima etapă”,  declară şeful administrativului urbei reşedinţă de judeţ. În municipiul Suceava, valoarea investiţiei se ridică la circa 25 de milioane de euro, iar potrivit studiului de fezabilitate, din fondurile de coeziune vor fi susţinute lucrări la 35 de puţuri de la staţia de captare a apei de la Berchişeşti, de pe râul Moldova; la staţia de tratare a apei de la Mihoveni, pe râul Suceava; construirea de staţii de pompare a apei uzate, precum şi intervenţii de reabilitare şi extindere a reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare. În reşedinţa de sunt vizate extinderea reţelelor de utilităţi din Iţcani, precum şi introducerea acestora din urmă în noile cartiere ale urbei respectiv „Tătăraşi”, „Lanişte” şi cel adiacent bulevardului „Sofia Vicoveanca”.  Astfel, extinderea reţelelor  de alimentare cu apă se va face pe 76 de străzi şi cu circa 31,3 km, iar reabilitările au în plan 25,4 de km de conducte de pe 67 străzi din toate cartierele, mai puţin centrul oraşului.  Reţelele de canalizare de pe 70 de artere vor fi extinse cu 32,7 km, iar cele de pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, vor intra în reabilitare. Perioada de aplicare a programului a fost stabilită pentru anii 2010-2013, însă obiectivele acestuia se prelungesc şi după acest interval, prin realizarea de investiţii care pun bazele dezvoltării durabile a infrastructurii de mediu. Proiectul vine în continuarea Programului ISPA de reabilitare a reţelelor de apă, reţelelor de canalizare şi modernizare a staţiei de tratare-epurare apelor menajere din reşedinţa de judeţ, început în 2007 şi încheiat în 2010.

Finanţarea pentru ceea ce este cunoscută drept etapa a doua Programului ISPA urmează a fi deblocată în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 1, Sector apă şi apă uzată.  Studiul de fezabilitate a fost întocmit de EPTISA România, valoarea investiţiei pentru întreg judeţul Suceava fiind de circa 120 de milioane de euro. La nivel judeţean sunt prevăzute lucrări de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată pentru 5 aglomerări urbane, respectiv Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Gura Humorului.

Terenul de sub Areni, oferit unui dezvoltator imobiliar, contra unui nou stadion şi a unei săli polivalente la cheie

·        Planul urbanistic zonal şi regulamentul de urbanism aferente viitorului complex sportiv au fost aprobate în urmă cu mai bine de 1 an, speranţa obţinerii de bani de Compania Naţională de Investiţii este destul de slabă

·        „Investitorul îşi va putea recupera investiţia doar în măsura în care îşi va dezvolta, pe locaţia actualului stadion, un hotel, un complex de afaceri, o sală de expoziţii”, explică primarul Ion Lungu

Municipalitatea suceveană caută un investitor privat care ar putea să construiască noua sala de sport polivalentă a reşedinţei de judeţ, precum şi un alt stadion. Conducerea Primăriei tatonează terenul încheierii unui parteneriat public privat, speranţele că Guvernul României va mai finanţa o investiţie  în săli de sport fiind destul de slabe. În acest context, primarul Ion Lungu crede că un investitor particular s-ar putea angaja într-o asemenea întreprindere doar la schimb cu terenul de sub actualul stadion de pe strada „Universităţii”. Edilul şef susţine că perfectarea unui parteneriat public privat  ar fi posibilă numai prin dărâmarea arenei fotbalistice depreciate din prejma sediului executivului şi facilitarea dezvoltării unui proiect imobiliar în avantajul viitorului investitor în sala polivalentă şi noul stadion. Aceasta şi în circumstanţele în care, realizarea celor obiective, care ar urma să fie plasate la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni,  presupune cheltuieli care ar ajunge şi până la 50 de milioane de euro. „Întâi vom face un stadion nou, după care îl vom dărâma pe cel vechi, care nu mai este autorizat. Trebuie să ne gândim la un caiet de sarcini, cu respectarea legii şi cu organizarea de licitaţie, astfel încât să punem într-o singură ecuaţie, în mod integrat, vechiul stadion cu construirea unei săli polivalente de sport şi a unui nou stadion. Investitorul îşi va putea recupera investiţia doar în măsura în care îşi va dezvolta, pe locaţia actualului stadion, un hotel, un complex de afaceri, o sală de expoziţii. Altfel, nu văd cum am putea înainta cu respectivele obiective”, subliniază ocupantul fotoliului din Areni, menţionând că, în perioada următoare, municipalitatea va angaja o firmă de consultanţă care va întocmi caietul de sarcini necesar.  Planul urbanistic zonal şi regulamentul de urbanism aferente viitorului complex sportiv al municipiului Suceava au fost aprobate de Consiliul Local în şedinţa din 17 decembrie 2010, adică acum un an şi două luni. Complexul urma a include un stadion cu 15.000 de locuri, sală polivalentă cu 5000 de locuri, bazin olimpic de înot, precum şi terenuri în aer liber de handbal, baschet, volei şi tenis. Complementar dotărilor sportive, în zonă trebuiau a fi amenajate spaţii verzi sub formă de insule, cât şi parcuri. Din proiect nu lipsesc spaţiile tehnice, parcările, spaţiile comerciale şi de servicii, dar şi amenajările cu destinaţia de locuire, inclusiv cu funcţiunile aferente. Finanţarea urma să fie asigurată de Compania Naţională de Investiţii şi din resursele financiare ale Primăriei. 

Curtea Domnească, cireaşa de pe tortul Sucevei modernizate

·        La finele acestei luni, aleşii locali vor delibera asupra valorii investiţiei, estimată la circa 17 milioane de euro

În şedinţa Consiliului Local din luna februarie va fi aprobat „certificatul de naştere” al Curţii Domneşti modernizate, respectiv studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Sucevei, Ion Lungu. Edilul şef arată că investiţia este dimensionată la circa 17 milioane de euro(plus TVA), dintre care 9 milioane de euro reprezintă contravaloarea lucrărilor de construcţii montaj. Proiectul a fost întocmit gratuit de firma spaniolă profilată Arena Teatro, „una cu foarte multă expertiză în reabilitarea siturilor arheologice”. Lungu apreciază că acesta este un proiect  realist, lucru confirmat şi de către specialişti. „Proiectul este unul deosebit şi eu cred că va fi cireaşa de pe tort, dacă discutăm la nivel macro, în contextul modernizării oraşului Suceava, cu reabilitarea zonei centrale. Cred că acesta va pune foarte mult în valoare municipiul Suceava, îmbinând istoria cu tradiţiile, obiceiurile şi respectiv cu partea de modernism”,  a precizat primarul Ion Lungu, adăugând că în ceea ce priveşte finanţarea execuţiei, speranţa stă în fondurile europene. Studiul spaniolilor de la Arena Teatro prevede construirea unei clădiri care va avea rolul de „Centru de interpretare” a Curţii Domneşti, cadru în care, resturile arheologice vor fi prezentate publicului, cu explicaţiile de rigoare. În acest sens, se mizează pe utilizarea noilor tehnologii, astfel încât transmiterea datelor să fie cât mai agreabilă şi inteligibilă. Pe deasupra, imobilul care va găzdui Centrul de interpretare va oferi atât vizitatorilor spaţii pentru activităţi culturale, ştiinţifice şi didactice. Clădirea, cu suprafaţă desfăşurată de 5.737 de metri pătraţi, va avea parter, un etaj intermediar, etajul propriu zis şi mansardă, urmând a fi construită din materiale ceramice de natură să accentueze aspectul de fortăreaţă.   Centrul în cauză va fi compartimentat în recepţie şi sală de întâmpinare; expoziţie permanentă cu elemente arhitectonice; pivniţa de piatră reconstituită; pivniţa de lemn refăcută; sală de ateliere didactice; „Curtea Domnitorului în Suceava”; sală de proiecţie 4D; sală de expoziţii temporare; bibliotecă, centru de studii medievale, zona administrativă şi birouri

Dispută între Direcţia Sanitară Veterinară şi Direcţia Agricolă pe tema numărului de animale din judeţ

Numărul bovinelor din judeţul Suceava nu este într-o cădere liberă, aşa cum ar fi lăsat de înţeles datele oficiale ale Direcţie pentru Agricultură şi Dezvoltare Agricolă Suceava, a declarat ieri, directorul executiv la Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dr. Petrea Dulgheru. Pentru a-şi justifica afirmaţiile, şeful DSVSA a pus ca zălog baza naţională de date a ANSVSA referitoare la animalele identificate, pe care se fac acţiuni sanitar-veterinare şi în raport cu care proprietarii primesc subvenţii. Conform respectivei baze, în 2010, la sfârşitul trimestrului al patrulea, în judeţ erau crescute 170.221 de bovine, pentru ca, peste 1 an, să existe doar 169.558 de capete. Dr. Dulgeru arată că, raportat la efectivul sucevean relativ mare, scăderea de 663 de capete este una nesemnificativă şi nicidecum de nivelul celei calculate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, instituţie potrivit căreia, la finele anului trecut, în judeţul Suceava existau 159.000 de bovine, adică cu 10.558 mai puţine decât cele din evidenţele sanitar-veterinare.   La fel, nici diminuarea din intervalul 2010-2011, cu circa 1000 de capete a numărului de ovine, nu este una relevantă, mai ales în condiţiile în care, ca urmare a subvenţiilor acordate de la stat, din 2005 încoace efectivele de mioare din judeţul Suceava s-a dublat, ajungând, anul trecut, la 263.000 de capete. „Într-adevăr, la bovine, în timp, s-a constatat o oarecare diminuare a  efectivelor, însă la ovine, este clară tendinţa de creştere, în ultimii 7 ani, media fiind, graţie subvenţiilor, de peste 10.000 de capete în plus pe an”,  relevă directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Dulgheru avertizează că îmbătrânirea forţei de muncă din mediul rural, respectiv din gospodăriile populaţiei, va avea drept consecinţă o scădere accentuată efectivelor de animale. Şeful DSVSA susţine că soluţia pentru împiedicarea regresului o constituie susţinerea financiară a tinerilor, în vederea înfiinţării de noi ferme. „Subvenţiile acordate pentru suprafaţa de teren ar trebui corelate cu numărul de animale deţinut. Aceasta pentru că există foarte mulţi agricultori care primesc sprijinul financiar pe hectar, însă nu cresc animale”, subliniază dr. Petrea Dulgheru. Oficialul DSVSA remarcă  existenţa, în judeţul Suceava, a circa 80 de ferme de bovine autorizate, care cresc animale în regim intensiv, eficient şi cu profit. „Noi nu avem nevoie de 60.000 de gospodării în care cresc animale, ci în  fiecare comună să existe 100 de crescători cu câte 20-30-100 de bovine, cu producţie mare de lapte şi carne. După cum observăm, în această perioadă a crescut preţul la carnea de bovină, iar dacă oamenii s-ar orienta înspre rase superioare, această activitate ar deveni deosebit de rentabilă”, a explicat dr. Petrea Dugheru, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.                      

Constructorii vor să facă lucrările repede şi să ia banii

·        „Vom vedea graficele de lucrări în cauză şi vom fi foarte exigenţi”, declară primarul Sucevei, Ion Lungu, referindu-se la cele 4 proiecte POR în derulare

Municipalitatea suceveană continuă să ţină în priză firmele  constructoare în cadrul proiectelor cu finanţare europeană POR.  

Chiar dacă vremea este urâtă, de luni au fost reluate lucrările la parcările subterane din centrul Sucevei, intervenţii întrerupte în intervalul cu temperaturi deosebit de scăzute. Ce este drept, activităţi se desfăşoară doar la interior, la compartimentări, instalaţii electrice, instalaţii sanitare, precum şi la cele de ventilare. În ceea ce priveşte proiectul de modernizare a iluminatului public, lucrările se află pe ultima sută de metri. Deşi vremea rea a împiedicat finalizarea intervenţiilor pe 15 februarie, aşa cum s-a cerut iniţial, primarul Ion Lungu le-a cerut constructorilor ca acestea să fie încheiate până pe 29 februarie. „Sperăm să închidem acest proiect, astfel încât să ne putem să ne concentrăm pe celelalte”, a subliniat Lungu, precizând că, printre altele, mai trebuie mutate unele dintre camerele video de supraveghere de vechii, pe noii stâlpi.         

Dat fiind gerul pronunţat, la proiectul de modernizare cu fonduri comunitare a celor 14 străzi din reşedinţa de judeţ, revăzută este proiectarea, în sensul eliminării diferenţelor de nivel dintre curţile gospodăriilor şi carosabil. La Centrul  de conservarea a tradiţiilor populare, perspectivele sunt optimiste, responsabilul de lucrări dând asigurări că execuţia ar putea fi terminată în august, respectiv cu aproape jumătate de an înainte de termen. „Vom vedea graficele de lucrări în cauză şi vom fi foarte exigenţi, pentru că, se ştie, constructorii vor să facă lucrările repede şi să ia banii. Însă, trebuie să le facă bine şi, de aceea, noi vom insista  ca graficele să fie realiste şi le vom urmări în teren”, explică şeful administraţiei locale sucevene. Ion Lungu reliefează că deşi condiţiile meteorologice sunt nefavorabile, există premise pentru ducerea cu bine la capăt a proiectelor finanţate în cadrul Programului Operaţional Regional, mai ales că şi executanţii de la parcările subterane au raportat că vor tăia panglica inaugurală în avans. Bătăi de cap mai dă proiectul de modernizare a infrastructurii rutiere, care a demarat cu mare întârziere din cauza contestaţiilor la licitaţiile pentru desemnarea constructorului.          

Trafic auto îngreunat de ninsori

·        Pe Calea Unirii şi pe Bulevardul „1 Decembrie 1918” autovehiculele înaintau cu greu, patinând în pantă

Zăpada depusă în cursul nopţii şi în prima parte a zilei de ieri  a dat dureri de cap atât conducătorilor auto, cât şi pietonilor. Conducerea municipalităţii a cerut firme de salubritate Rosal să arunce antiderapant chiar şi atunci când ningea, chiar dacă operaţiunea nu-şi atinge întocmai scopul. Cu toate că s-a intervenit încă de dimineaţă, maşinile patinau în pantele de pe Calea Unirii şi pe Bulevardul „1Decembrie 1918”. „Cu o zi în urmă străzile erau bune, din păcate ninge din nou. Încă de dimineaţă am făcut un tur prin oraş şi se circula în condiţii de iarnă. Am dispus să se mai arunce antiderapant, pentru că de la firma Rosal mi s-a spus că acesta nu se poate folosi atât timp cât ninge. Am sugerat ca acolo unde sunt pante, să se dea cu antiderapant, chiar dacă nu are eficienţă maximă. Din prognoza meteo, s-ar părea că nu va mai ninge la Suceava, şi atunci vom putea interveni mai eficient”, a declarat primul gospodar al Sucevei. În ceea ce priveşte trotuarele, primarul spune că auto-utilajul „bobcat” a fost scos în teren încă de la ora 6.00, însă pietonii frământau cu zor omătul înalt până mai sus de glezne.  „În măsura în care nu va mai ninge, ne vom concentra pe trotuare şi străduţele secundare”, a specificat Ion Lungu. 

Controale şi supra-controale la subvenţia pentru laptele din zonele defavorizate

·        Deşi prin cererile depuse se solicită prime pentru 1.179 de animale, în gospodăriile solicitanţilor s-a constatat lipsa a 144  de bovine

Până în luna martie, are loc controlul şi supra-controlul la faţa locului pentru schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte de vacă din zonele defavorizate, anunţă directorul  executiv la Centrului Judeţean Suceava la Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA), Angela Coroleucă. Potrivit şefului APIA Suceava până pe 13 februarie au fost verificaţi 802 din totalul de 1.773 de fermieri selectaţi în eşantionul de control. Astfel, deşi prin cererile depuse se solicită sprijin financiar pentru 1.179 de animale, la faţa locului au fost găsite 1.035  de bovine, respectiv cu 144 mai puţine. „Animalele neidentificate la primul control sau la supracontrol sunt animale nedeterminate şi nu pot face obiectul acordării ajutorului specific”, subliniază Angela Coroluecă, precizând că, în perioada următoare controlaţi vor fi încă 935 de fermieri. În zona defavorizată se află localităţile Mălini, Rîşca, Slatina, Suceviţa, Brodina, Putna, Straja, Ulma, Capu Cîmpului, Frasin, Gura Humorului, Mănăstirea Humorului, Ostra,Stulpicani, Cîmpulung Moldovenesc, Sadova, Breaza, Fundu  Moldovei, Moldova Suliţa, Pojorîta, Frumosu, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei, Izvoarele Sucevei, Vama, Panaci, Şaru Dornei, Coşna, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Vatra Dornei, Broşteni, Cîrlibaba, Ciocăneşti, Dorna Arini, Crucea şi Iacobeni Pentru a beneficia de ajutorul specific, fermierii trebuie să deţină între 2 şi 15 vaci de lapte pe exploataţie, să fie înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte, să fie înscrişi în Registrul Naţional al Exploataţiilor şi să menţină efectivul 6 luni de la depunerea cererii. Sediul exploataţiei trebuie să fie în zonele defavorizate, beneficiarii trebuind să notifice APIA, în cel mult 7 zile, cu privire la apariţia oricăror modificări a datelor declarate în cererea de obţinere a sprijinului. În caz contrar, se reduce cuantumul ajutorului specific, iar fermierul poate fi exclus de la plată.