Conflict patroni-inspectori de muncă- angajaţi

· Patronii acuză maniera tendenţioasă de control, inspectorii de muncă se plâng de faptul că aceştia din urmă se opun verificărilor, iar salariaţii reclamă că angajatorii nu le respectă drepturile contractuale
· Agenţii economici controlaţi acţionează ITM în instanţă, instituţia de control câştigă mare parte a proceselor, iar angajaţii sunt nevoiţi să tot revină cu sesizări la comportamentul abuziv al angajatorilor

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava se impune în faţa angajatorilor nemulţumiţi de măsurile dispuse de propriii controlori. „În peste 90% dintre procesele intentate de agenţii economici amendaţi, instanţa a dat câştig de cauză inspectorilor de muncă”, relevă şeful instituţiei sucevene, Eugen Mogoş. Directorul coordonator Mogoş reliefează că mulţi dintre operatorii economici care intră în conflict cu ITM acuză maniera tendenţioasă de control, însă, până la urmă, multe dintre plângerile acestora nu se confirmă. Dl. Mogoş opinează că lucrătorii din subordine nu fac decât să aplice legea, faptele pentru care s-au aplicat sancţiunile contestate fiind mai mult decât evidente. Pe de altă parte, domnia sa nu dezaprobă demersurile celor verificaţi, spunând că, în situaţia în care se simt nedreptăţiţi, angajatorii pot uzita de dreptul de a apela la organele judecătoreşti. „Unii dintre angajatori acuză o manieră tendenţioasă de control, Este dreptul lor constituţional de a-şi cere dreptatea şi de a contesta măsurile dispuse. Însă, ca procentaj, avem peste 90% dintre procese cu hotărâri în favoarea noastră. Într-adevăr, faptele pentru care s-au aplicat sancţiunile s-au confirmat, inspectorii noştri nefăcând altceva decât să aplice prevederile legile în vigoare”, subliniază Eugen Mogoş, remarcând că agenţii economici contestatari nu au reuşit să vină cu dovezi din care să reiese că au fost trataţi discriminatoriu în raport cu ceilalţi operatori economici din ramura de activitate respectivă. Totodată, nu trebuie omis faptul că angajatorii procesomani au reuşit, totuşi, să obţină, de la instanţă, transformarea amenzilor în sancţiuni cu avertisment. Inspectorul şef nu uită să arate că există şi administratori de firme care se opun verificărilor, interzicând accesul controlorilor în unitate sau neprezentând actele la control.
· Patronii sunt amendaţi pentru că fericiţii câştigători ai unui concurs nu se prezintă la noul loc de muncă
Patronii veniţi în audienţă la directorul coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă, sau cei care trimit sesizări şi reclamaţii pe adresa instituţiei, se plâng şi de faptul că persoanele agreate să ocupe un loc de muncă vacant nu se grăbesc să vină la noul serviciu, punându-i pe angajatori într-o postură neplăcută. Eugen Mogoş spune că, după ce au câştigat concursul organizat de societăţile comerciale, ba chiar mai mult, după ce au trecut şi prin perioada de probă aferentă, potenţialii salariaţi întârzie să aducă documentele necesare perfectării formelor de angajare, lăsându-i pe agenţii economici descoperiţi în faţa legii. Astfel, în cazul unei verificări a inspectorilor de muncă, angajatorii riscă să fie amendaţi pentru neîncheierea, în termenul prevăzut de lege, a contractului individual de muncă. „Există persoane care, în urma unui anunţ, s-au prezentat la concurs, iar după perioada de probă, nu vin la timp cu toate documentele pentru încheierea contractului colectiv de muncă. Dacă aplică strict legea, inspectorii de muncă îi sancţionează pa angajatorii respectivi, pentru că ţin un om la lucru fără forme legale de angajare”, evidenţiază dl. Mogoş, adăugând că amenda pentru munca fără forme legale de angajare este de 1500 de lei pentru fiecare persoană surprinsă în această ipostază.
· Angajatorilor îi şicanează pe lucrătorii care şi-au manifestat intenţia de a îi părăsi pentru o eventuală slujbă mai bună
Nici angajaţii suceveni nu sunt mai prejos, numărul petiţiilor, sesizărilor şi reclamaţiilor contabilizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă la adresa patronilor fiind unul destul de consistent. Directorul coordonator al inspectorilor de muncă, Eugen Mogoş, informează că mulţi dintre salariaţi au nemulţumiri legate de relaţiile de muncă dintre ei şi administraţiile firmelor. Astfel, ponderea sesizărilor face referire la aspecte legate de nerespectarea clauzelor din contractele de muncă încheiate cu angajatorii. În acest sens, se evidenţiază presupusele abuzuri ale patronilor vizavi de derularea şi încetarea raporturilor de muncă, precum neacordarea drepturilor legale la încheierea contractelor de muncă sau diminuarea salariilor pe ultimele luni de activitate. Acestea sunt catalogate, de către şeful ITM, drept „răutăţi” ale angajatorilor faţă de lucrătorii care şi-au manifestat intenţia de a îi părăsi pentru o eventuală slujbă mai bună. „Există ambiţii ale unor patroni de a reţine cărţile de muncă şi după încetarea contractelor de muncă, pentru a şicana pe foştii angajaţi şi imputându-le acestora lipsa de loialitate”, explică dl. Mogoş, menţionând că salariaţii se mai plâng de nerespectarea programului de lucru, neplata orelor suplimentare sau acordarea de libere pentru acestea. Eugen Mogoş precizează că mulţi angajatori trag de timp în soluţionarea reclamaţiilor, iar angajaţii revin „cu sesizări la sesizări”, demers de natură să îngreuneze activitatea ITM. În cursul lunii trecute, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava au fost primite 140 de scrisori şi petiţii, 115 dintre acestea fiind rezolvate. Directorul coordonator al instituţiei, Eugen Mogoş, a acordat audienţe la 128 de persoane.

Până la noi precizări,
Direcţia Sanitar-Veterinară nu are personal de dat afară

· Din contră, instituţia are nevoie de mână de lucru suplimentară

Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava nu va face încă disponibilizări de personal. Directorul coordonator al instituţiei dr. Petrea Dulgheru spune că sunt aşteptate precizări de la Agenţia Naţional Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care, în acest sens, se consultă Colegiul Naţional al Medicilor Veterinari, precum şi cu sindicaliştii din domeniu. Pe de altă, parte dr. Dulgheru precizează că DSVSA nu are nicidecum exces personal, din contră, instituţia are nevoie de mână de lucru suplimentară. Este vorba despre de un deficit de 15 lucrători, dintre care un inspector zonal şi 8 specialişti de laborator, diferenţa reprezentând-o personalul auxiliar. Pe lângă cele două posturi blocate, cei menţionaţi sunt necesari la inspecţiile zonale de la Vatra Dornei, Cîmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Rădăuţi şi Fălticeni, la sediul central al instituţiei, precum şi în laboratorul sanitar-veterinar de la Suceava. „Până acum, de la La nivelul Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nu ni s-a transmis nicio decizie în acest sens. Până acum nu am primit vreo precizare în scris, DSVSA aşteptând lămuriri pe această linie”, precizează dr. Petrea Dulgheru, menţionând că aceleaşi clarificări se vor face şi în ceea ce priveşte diminuarea cheltuielilor şi cele 10 zile de concediu fără plată.

Într-un singur an,
Suceava a pierdut aproape 5600 de salariaţi

· Judeţul Suceava deţine 17,7% din efectivul de salariaţi al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est
Judeţul Suceava are din ce în mai puţini salariaţi. Aşa rezultă dintr-o recentă informare a Direcţiei Judeţene pentru Statistică, potrivit căreia, într-un singur an, numărul lucrătorilor cu contracte de muncă a cunoscut o cădere de aproape 5600 de persoane. Astfel, la finele lunii iunie a lui 2009, efectivul de salariaţi din judeţul Suceava era de 103.693 persoane, în scădere cu 681 persoane(-0,7%) faţă de luna mai a aceluiaşi an. Conform aceloraşi date, comparativ cu luna iunie a anului 2008 numărul salariaţilor suceveni s-a diminuat cu 5588 persoane, respectiv cu 5,1 procente. La sfârşitul primului semestru al anului în curs, judeţul Suceava deţinea 17,7% din efectivul de salariaţi din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 2,1% din cel înregistrat la nivel naţional. De menţionat este faptul că, efectivul sucevean de salariaţi a fost estimat în baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul statistic al întreprinderilor(REGIS) pentru unităţile cu 0-3 salariaţi. Rezultatele au fost repartizate pe judeţe conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul 2007.

În jumătate de an
În ciuda crizei, Suceava a atras 39 de firme cu capital străin

· Din acest punct de vedere, judeţul Suceava se află pe locul 14 la nivel naţional
Chiar dacă situaţia economică locală, la fel ca şi cea naţională, nu a avut o evoluţie favorabilă, în judeţul Suceava au continuat înmatriculările de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris. Potrivit ultimei informări a Direcţiei Judeţene de Statistică şi în baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în perioada ianuarie-iunie 2009 în judeţul Suceava s-au înmatriculat 39 de firme cu aport străin de capital. Valoarea capitalului social total subscris de acestea, în primele 6 luni ale anului, a fost de 48,2 mii lei, respectiv de 14.706 dolari sau 9.448,9 euro. Doar în luna iunie, în judeţ s-au înmatriculat 7 societăţi comerciale de acest gen, participarea străină la capitalul social subscris fiind de 2,1 mii lei, adică 698 de dolari sau 441,4 euro. În funcţie de numărul firmelor înmatriculate în iunie 2009, judeţul Suceava se află pe locul 14 la nivel naţional. De asemenea, judeţul ocupă poziţia 25 pe ţară din punct de vederea al mărimii capitalului social exprimat în valută.

Criza loveşte şi în pădurile sucevene

· Cererea de material lemnos diminuându-se, gateriştii din judeţ şi-au restrâns activitatea, iar tăierile ilegale s-au redus în mod vizibil
· În ciuda intensificării controalelor, în semestrul întâi din anul acesta au fost depistate 46 infracţiuni, cu 1721 de metri cubi doborâţi abuziv

Volumul de masă lemnoasă tăiată abuziv, numărul amenzilor şi infracţiunilor la regimul silvic rămân sub control, relevă statisticile inspectorilor silvici suceveni. Potrivit unei informări referitoare la activitatea pe prima jumătate anului în curs, cu toate că numărul inspecţiilor de fond efectuate s-a triplat(46 în 2008 şi 142 în perioada similară a lui 2009), numărul faptelor penale şi volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal rămân relativ constante(43 de infracţiuni cu 1553 de metri cubi doborâţi abuziv anul trecut şi 46 de infracţiuni cu 1721 de metri cubi în semestrul întâi din anul acesta). Potrivit oficialilor Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare(ITRSV), tendinţa poate fi pusă pe seama intensificării activităţii de consultanţă, îndrumare, obligare şi sancţionare a proprietarilor de păduri, în vederea asigurării serviciilor silvice obligatorii, în concordanţă cu legislaţia în vigoare. Astfel, faţă de cele 155 de contravenţii aplicate în prima jumătate a lui 2008, proprietarilor care nu au încheiat un contract de administrare-pază cu structuri silvice autorizate, în primele 6 luni ale lui 2009 li s-au aplicat 1977 de amenzi, urmare a acestora deţinătorii de fond forestier decizând să depună, la ocoalele silvice, cereri de preluare în pază. De precizat este şi faptul că, pe fondul scăderii cererii de lemn, s-a diminuat corespunzător şi presiunea asupra pădurii, lucru vizibil în restrângerea activităţii procesatorilor de lemn din judeţ. În timpul celor 108 de controale de la instalaţiile de prelucrare şi depozitele de material lemnos, inspectorii silvici suceveni au dat 52 de sancţiuni contravenţionale, cu un total 52.100 de lei, fiind confiscaţi şi 254 de metri cubi de material lemnos. În prima jumătate a anului, lucrătorii ITRSV au făcut 355 de verificări la circulaţia materialului lemnos, pe durata acestora prescriind 80 de amenzi în sumă de 56.300 de lei şi confiscând 225 de metri cubi de lemn. „În continuare, întâmpinăm greutăţi în desfăşurarea activităţii de control pe linia respectării regimului silvic, acestea fiind legate de întârzierea apariţiei legislaţiei silvice, respectiv a normelor de aplicarea a Codului Silvic şi legii contravenţiilor”, ne-au declarat responsabili din cadrul ITRSV Suceava.

Salariile sucevenilor încep să scadă

· În judeţul Suceava, câştigul salarial mediu net este cu aproape un sfert mai mic decât media naţională
Salariaţii suceveni câştigă mai puţin. Aşa relevă datele oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică, potrivit cărora, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava, a fost, în luna iunie 2009, de 1049 lei de persoană, cu 18 lei mai mic decât cel din mai, înregistrându-se o diminuare de -1,7%. Pe sectoare de activitate, faţă de luna mai 2009, câştigul salarial a scăzut cu 5,2% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură; cu 2,6% în industrie şi construcţii şi cu 1,1% în servicii. Pe de altă parte, raportat la luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu net al sucevenilor a consemnat o creştere de 9,6 procente. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, în iunie 2009, faţă de aceeaşi lună a lui 2008, a fost, în judeţul Suceava, de 103,5%. De menţionat este şi faptul că, în iunie anul acesta, câştigul salarial mediu net realizat în judeţul Suceava este cu 23,9% sub nivelul celui naţional, acesta din urmă fiind de 1379 lei.

Auto-organizare în comunităţile de romi
„Împuternicirea comunităţilor de romi şi monitorizarea agendelor locale în România” se numeşte proiectul derulat de Prefectură, autorităţile locale cu comunităţi de romi şi instituţiile abilitate din judeţul Suceava. Scopul principal al proiectului este susţinerea comunităţilor de romi în procesul de auto-organizare, acestea din urmă trebuind să devenă parteneri reali ai administraţiilor publice locale. Un obiectiv urmărit este cel de susţinere în vederea identificării propriilor nevoi şi priorităţii acestora, ţinta fiind înfiinţarea unor grupuri de iniţiativă care să înainteze respectivele probleme către înspre factorii responsabili. Proiectul este implementat în comunităţile de romi Dumbrava-comuna Cornu Luncii; Spinărie(Berchişeşti); Gulia(Dolhasca) şi Podişor(Dolheşti). Până acum, la Cornu Luncii s-a constituit o grupă cu romi care îşi completează studiile în cadrul Programului naţional „A doua şansă”, iar la Berchişeşti etnicii romi s-au mobilizat la lucrările de pietruire a drumului care leagă comunitatea de unitatea de învăţământ. În Dolhasca s-a efectuat o recenzare a locuinţelor membrilor comunităţii, în timp ce la Dolheşti romii s-au imlicat în repararea iluminatul public nocturn.

Leşurile abandonate, focare periculoase de infecţii

· Temperaturile fiind ridicate, sanitar-veterinarii impun primăriilor operativitate în semnalarea şi ridicarea cadavrelor şi deşeurilor animaliere de către operatorii specializaţi
· „Acţiunea este subvenţionată de la bugetul de stat, primăriile având strict obligaţia de anunţa Protan, astfel debarasându-se de cadavrele de animale”, explică directorul adjunct la DSVSA, Dănuţ Botezan

Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava ia măsuri intensifică măsurile pe linie de ecarisarea teritoriului. Problematica a fost analizată, în şedinţă, cu medicii concesionari şi cei igienişti, prilej cu care s-a pus accent pe reînnoirea contractelor pe care administraţiile locale sunt obligate să le aibă cu firme specializate în ridicarea şi incinerarea deşeurilor de origine animală, precum şi pe modalităţile de ţinere a evidenţei acestora. „S-a hotărât ca inspectorii noştri zonali, împreună cu primăriile, să reactualizeze contractele cu unităţile de ecarisare, contracte care au fost valabile un an şi, de asemenea, să ia măsuri, mai ales acum, pe timp de vară, pentru operativitatea preluării tuturor deşeurilor”, subliniază adjunctul şefului DSVSA Suceava, menţionând că leşurile abandonate se pot constitui în adevărate focare de infecţii. Dl Botezan evidenţiază cu există unităţi administrativ-teritoriale care să nu fi avut contracte cu câştigătorul naţional al licitaţiei Protan, cu punct de lucru la Roman, agenţii economici din industria cărnii incinerându-şi deşeurile din procesul de fabricaţie la Superstar Rădăuţi. Doctorul veterinar Botezan relevă că cei de la Protan s-au achitat de obligaţiile contractuale care le revin. Astfel, în cel mult 4-5 ore de la semnalarea, de către primari, a unor cazuri de mortalitate la animale, precum şi ori de câte ori este nevoie, maşini ale operatorului fac un tur al judeţului şi preiau cadavrele în cauză, acestea fiind prelucrate şi în vederea obţinerii de făină proteică. În ceea ce priveşte animalele sălbatice surprinse şi accidentate pe carosabil, aspect semnalat de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, oficialul DSVSA susţine că este vorba, în general, despre cele infestate cu virusul rabic şi care, urmare a bolii, au comportament atipic. În acest din urmă caz, semnalarea evenimentului revine atât primăriilor, cât şi fiecărui cetăţean, recomandată fiind anunţarea rapidă a cazului la structurile sanitar-veterinare. „Până acum, nu au fost situaţii care să contravină legii, majoritatea primăriilor conformându-se procedurilor. Aceasta având în vedere şi faptul că această acţiune este subvenţionată de la bugetul de stat, primăriile având strict obligaţia de anunţa Protan, pentru a se debarasa de cadavrele de animale”, explică directorul adjunct Dănuţ Botezan. Domnia sa a încheiat reliefând că, în conformitate cu reglementările europene, pe teritoriul judeţului Suceava nu mai există puţuri seci(gropi pentru deşeuri), acestea fiind închise şi sigilate. Consiliul Judeţean Suceava cerea, zilele trecute, Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, măsuri ferme pe linia respectării prevederilor legale privind ecarisarea localităţilor. Preşedintele Gheorghe Flutur solicita sanitar-veterinarilor să intervină pentru ridicarea cadavrelor de animale domestice şi sălbatice de pe carosabil. Şeful administraţiei judeţene sucevene îşi manifesta nemulţumirea faţă de serviciile de ecarisaj, subliniind că este de nepermis ca leşurile să zacă zile întregi pe drumuri.

Bazariştii de la Fălticeni se dau în gât reciproc la Inspectoratul de Muncă

· „Între comercianţi se manifestă diverse animozităţi şi, voind să-şi facă şicane, aceştia se pârăsc unii pe alţii la ITM”, explică directorul coordonator al instituţiei, Eugen Mogoş

Sesizările anonime primite de Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava fac dificilă activitatea instituţiei. Cel puţin aşa spune directorul coordonator Eugen Mogoş, care precizează că, deşi nu sunt obligaţi să dea curs scrisorilor nesemnate, inspectorii de muncă vor să verifice dacă acestea au, totuşi, vreun temei. „Anonimele îngreunează activitatea inspectorilor de muncă. Normal ar trebui să le ignorăm, însă, acolo unde bănuim că există un sâmbure de adevăr, se fac, totuşi, verificări. În general le dăm curs, dar nu recomand ca acestea să continue”, spune dl. Mogoş, adăugând că traseul anonimelor, începând de la recepţie, studierea la compartimentele specializate şi terminând cu controalele în teren, mănâncă din timpul preţios al lucrătorilor ITM. Directorul coordonator a exemplificat cu numeroasele misive ale comercianţilor din Bazarul de la Fălticeni, care, de pe poziţii de concurenţă, îşi fac tot felul de şicane unii altora. Astfel, cel puţin o dată la două săptămâni, controlorii sunt nevoiţi să meargă pe urmele unor plângeri din cele mai neaşteptate. „Din Bazarul de la Fălticeni primim sesizări anonime cel mai rar o dată la două săptămâni. Acestea sunt generate fie de dispute interne sau antipatii reciproce, fie sunt legate de concurenţă. Constatăm că între comercianţi se manifestă diverse animozităţi şi, voind să-şi facă şicane, aceştia se pârăsc unii pe alţii la ITM”, explică Eugen Mogoş.

Abandonarea noului centru de adulţi cu probleme speciale Păltinoasa, o pierdere pentru sistemul de protecţie sucevean

· În judeţul Suceava funcţionează 4 unităţi specializate la Pojorîta, Costîna, Sasca Mică şi Zvoriştea, toate fiind suprasolicitate

PRM Suceava se împotriveşte schimbării, prin rectificare, a destinaţiei sumei de 2,3 milioane de lei din bugetul judeţean, fonduri care, iniţial, trebuiau investite în amenajarea, la Păltinoasa, a unui centru de asistenţă socială a vârstnicilor. Preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei, a declarat, într-o conferinţă de presă, că investiţiile de la Păltinoasa, de pe amplasamentul unei foste unităţi militare, au fost aprobate de fosta conducere a executivului judeţean şi susţinute, de asemenea, de către vicepreşedintele de atunci al instituţiei, Stela Acatrinei, în calitate de coordonator al activităţii de asistenţă socială din judeţ. Domnia sa este de părere că reorientarea banilor ar fi de natură să provoace o pierdere în sistemul de protecţie sucevean, opinând că, mai degrabă, se aştepta ca executivul să propună o suplimentare a fondurilor necesare materializării obiectivului. Dl. Acatrinei spune că demersul executivului şi deliberativului din perioada 2004-2008 nu este unul deloc întâmplător, acesta având la bază un solid fundament. „Spaţiile aparţinând fostei unităţi militare pot fi modernizate în mod corespunzător, locaţia bucurându-se de un mediu prielnic şi un aer curat, astfel încât bătrânii asistaţi să-şi poată petrece în tihnă ultimele zile ale vieţii”, subliniază liderul sucevean al PRM. Potrivit proiectului fostei administraţii judeţene, noul centru de îngrijire şi asistenţă pentru persoane adulte cu probleme speciale era menit să asigure condiţii mai bune de viaţă pentru membrii unei categorii sociale defavorizate, majoritatea cu afecţiuni ireversibile. În prezent, în judeţ există un număr de instituţii de asistenţă a persoanelor vârstnice cu probleme, la Pojorîta, Costîna, Sasca Mică şi Zvoriştea, toate fiind suprasolicitate. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a anunţat că cele 2,3 milioane de lei, restul dintr-un credit de 50 de milioane de lei contract în legislatura trecută, ar putea fi date pentru repararea drumului judeţean Argel-Moldoviţa, distrus de puhoaiele din iulie 2008.

Noua sală de sport din cartierul Obicini aproape de inaugurare

Municipalitatea suceveană va da în curând în folosinţă noua sală de sport de la Şcoala cu clasele I-VIII „Ion Creangă” din cartierul „Obcini”. Lucrările de la obiectivul sportiv se află în fază avansată, primarul Ion Lungu declarând că inaugurarea va avea loc la începerea noului an şcolar. „Ne propunem ca până la începerea noului an şcolar să fie finalizată sala de sport din cartierul Obcini. Este o sală de sport modernă, care s-a materializat greu, terenul de acolo fiind unul de dimensiuni reduse. Cred că, pentru aprobarea investiţiei şi obţinerea finanţării, am făcut nu mai puţin de 50 de drumuri până la Bucureşti”, subliniază edilul şef, manifestând recunoştinţă faţă de sprijinul acordat de fostul ministru la Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Laszlo Borbely. Bugetul local sucevean a disponibilizat peste 180 de mii de lei(1,8 miliarde lei vechi) pentru introducerea reţelei de alimentare cu energie electrică. Totodată, o altă sumă de 391 de mii de lei(3,91 miliarde de lei vechi) a avut ca destinaţie lucrări de deviere a reţelei de alimentare cu apă de sub locaţia proaspătului ridicat imobil. Obiectivul de la Şcoala „Ion Creangă” este construit de Compania Naţională de Investiţii, în baza Programului guvernamental „Săli de sport”. De noua sală de sport se vor bucura circa 1300 de elevi ai şcolii, cât şi micuţii de la grădiniţele din apropiere. Sala de sport din Obcini are 150 de locuri, lucrările demarând în martie 2008. Primăria a mai dat în folosinţă, în urmă cu circa 3 ani, o sală de sport de capacitate mare în cartierul Burdujeni.

Municipalitatea plăteşte datorii de 1 milion de euro din creditul Dexia

· Astfel, Primăria reia lucrările blocate de la cartierul „Tinereţii” şi tronsoanele 21, 22, 23 ale blocurilor „Kosovo”

Primăria reuşeşte să reia lucrările de amenajare a infrastructurii din noul cartier al „Tinereţii” de pe Dealul Mănăstirii. Acestea au încetat de mai multă vreme, unul dintre motive fiind şi imposibilitatea de a mai face trageri din creditul de 50 de milioane de lei din cadrul emisiunii de obligaţiuni a municipalităţii. „Am avut probleme de natură financiară după sistarea finanţărilor de la Dexia, din cauza căreia au avut de suferit mai multe investiţii din municipiul Suceava. După reluarea tragerilor, am deblocat lucrările de pe Dealul Mănăstirii, în ceea ce priveşte introducerea utilităţilor, introducerea reţelei de energie electrică şi realizarea infrastructurii de drumuri şi trotuare”, evidenţiază primarul Ion Lungu, subliniind că, deja, graţie reluării creditării, către constructori au fost făcute plăţi restante de circa 1 milion de euro. De asemenea, bani au fost orientaţi şi înspre finalizarea execuţiei la tronsoanele de blocuri 20, 21, 22, din Ansamblul „1 Decembrie 1918”, cartierul Obcini. Zilele trecute, primăria municipiului Suceava a reuşit redeschiderea finanţării din contractul de creditare semnat cu Dexia Kommunalkredit Bank AG Viena. În luna iunie, unitatea financiar bancară austriacă punea în vedere că va debloca finanţarea doar după ce datoriile administraţiei sucevene vor scădea sub 50 de milioane de lei, adică echivalentul valoric al creditului pus de Dexia la dispoziţia acesteia din urmă.
Cartierul „Tinereţii” se situează în zona periurbană a municipiului Suceava, respectiv pe dealul Mănăstirii Teodoreni, la ieşirea înspre Botoşani. În zonă, în scopul satisfacerii unui număr cât mai mare de cereri de construire de locuinţe proprietate privată, Consiliul Local a validat trei terenuri disponibile la Legea nr.15/2003, tinerii de până la 35 de ani, primind în folosinţă gratuită câte 300 de metri pătraţi fiecare. Blocurile 20, 21, 22 se află la intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni şi, în contrast cu un bloc ridicat prin ANL, creau o imagine dezolantă reşedinţei de judeţ. De aceea, scheletele de beton au fost numite şi „Blocurile Kosovo”. Lucrările la tronsonul în cauză au început în anul 1990 şi au fost abandonate la jumătatea lui 1992, pentru a fi reluate anul trecut, şi cu aportul financiar al bugetului local.

În ultimele 3 luni
O sută de firme sucevene au pus pe liber peste 2300 de salariaţi

· În evidenţa ITM sunt luate 121.936 de contracte de muncă active, cu peste 5000 mai puţine faţă de începutul anului.

Firmele sucevene renunţă pe bandă rulantă la salariaţi. Aceasta dacă ar fi să luăm în calcul datele Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava privind notificările înaintate la această instituţie, în ceea ce priveşte disponibilizările operate de agenţii economici din judeţ. Potrivit directorului coordonator al ITM, Eugen Mogoş, în ultimele 3 luni circa 100 de angajatori au concediat cel puţin 10 salariaţi. Aceştia au pus pe liber aproape peste 2300 de lucrători, cei mai mulţi trimişi acasă provenind de la Forestfalt-149, Smart Image-127, Holzindustrie Schweighofer-120, Cominco Bucovina-108, Regnafor-94, Test Prolemn-68, Grup Est Security Bicaz-49, Status Impex-40, Bety Criss-Bety Ice-39 şi Lovers Prod Romania-37 de persoane. Şeful ITM spune că preponderent, concedierile provin din zona construcţiilor, prelucrării lemnului şi serviciilor, tendinţa păstrându-se şi în perioada următoare. La această dată, în evidenţa ITM sunt luate 121.936 de contracte de muncă active, cu peste 5000 mai puţine faţă de începutul anului.

O cincime dintre primăriile sucevene ignoră legislaţia privind închiderea gropilor de gunoi

· În ultimele două săptămâni, au fost controlate un număr de 56 de primării, aplicate fiind 2 avertismente şi amenzi în valoare de 150.000 de lei

Circa 20% dintre unităţile administrativ-teritoriale sucevene verificate nu s-au conformat prevederilor legale privind închiderea gropile de gunoi. Afirmaţia aparţine comisarului şef de mediu, Iulian Antohi, care a declarat, într-o conferinţă de presă, că reprezentanţii Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Agenţiei de Protecţia Mediului, Consiliului Judeţean şi Prefecturii desfăşoară o acţiune tematică de verificări la depozitele de deşeuri menajere care au avut ca termen de sistare activităţii data de 16 iulie 2009. Acţiunea se va derula pe tot parcursul lunii august, controlată fiind respectarea prevederilor legale referitoare la închiderea platformelor de gunoi din zonele rurale. Iulian Antohi spune că, în ultimele două săptămâni, au fost controlate un număr de 56 de primării, aplicate fiind 2 avertismente şi 10 amenzi în valoare totală de 150.000 de lei. „S-au constatat abateri de la legislaţia în vigoare la circa o cincime dintre primăriile verificate, la unele dintre acestea nesistându-se încă activitatea de depozitare a deşeurilor în rampe închise. Mai bine de 80% dintre unităţile administrativ teritoriale s-au conformat, realizând măsurile impuse prin actul administrativ al APM şi normele în vigoare”, a declarat comisarul de mediu Antohi. Reamintim că administraţiile locale trebuie să-şi ducă deşeurile la gropile de gunoi ale oraşelor şi municipiilor apropiate, la Fălticeni termenul de închidere fiind finele lui 2010, iar la Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului, sfârşitul lui 2011. Într-o situaţie mai dificilă se află localităţile din zona Rădăuţi, municipiu a cărei rampă a fost închisă tot pe 16 iulie, atât acesta, cât şi comunităţile riverane transportându-şi resturile menajere la Botoşani. În judeţ au fost inventariate 177 de depozite mici comunale în neconcordanţă cu standardele europene. Suceava urmează a avea două depozite ecologice la Moara şi Pojorîta, precum şi cinci staţii de transfer de transfer a deşeurilor în tot atâtea localităţi.

Strada „Cernăuţi” intră în reabilitare la 14 ani de la închidere

· În 1995, în zonă au avut loc masive mişcări de teren, alunecările afectând atât infrastructura rutieră şi cea de alimentare cu apă, cât şi locuinţele riveranilor

Lucrările de reabilitarea a străzii „Cernăuţi” vor începe de luni. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care a declarat că artera este în cauză este un obiectiv foarte important pentru urbea reşedinţă şi că demararea execuţiei este posibilă ca urmare a deblocării creditului aferent emisiunii de obligaţiuni municipale de 50 de milioane de lei. Licitaţia pentru execuţie, la care au participat 11 firme, a fost câştigată de SCCF Group Colas Iaşi, pentru 6,84 milioane de lei. „În urma discuţiilor pe care le-am avut cu câştigătorul licitaţiei, firma SCCF Group Colas Iaşi, s-a stabilit ca, de luni, să dăm ordinul de începere a lucrărilor. Este o stradă importantă pentru municipalitate, acestea urmând a duce la fluidizarea traficului”, precizează edilul şef. Lucrările ar urma să dureze un an şi două luni şi va include amenajarea sistemelor rutier şi pietonal, consolidări cu gabioane, drenaje, reabilitarea canalizării etc. Strada „Cernăuţi” este amplasată la mijlocul versantului de nord-est al municipiului Suceava, în 1995 în zonă având loc masive mişcări de teren. Alunecările au afectat atât infrastructura rutieră şi cea de alimentare cu apă, cât şi locuinţele riveranilor. Drept urmare, la acea dată, pe strada care face parte din DE 85, asigurând legătura cu frontiera cu Ucraina, circulaţia a fost interzisă.

„Aerisire” rutieră pe Calea „Burdujeni”

Săptămâna viitoare debutează cu lucrări de „aerisire” a „Căii Burdujeni”, începând de la intersecţia cu „Calea Unirii”. Primarul Ion Lungu subliniază că artera de ieşire din reşedinţa de judeţ înspre Botoşani este aglomerată, în scopul fluidizării traficului trotuarele urmând a fi îngustate. „De la intersecţia cu şi până în zona , vom reabilita trotuarele şi vom amenaja locuri de parcare. Trotuarele sunt foarte largi, pe alocuri având şi 6 metri. Vom lua 2 metri din trotuar şi vom faceo benzi de parcare, de o parte şi de alta a străzii”, spune edilul şef Ion Lungu. Municipalitatea suceveană va aloca, anul acesta, suma de 22 de milioane de lei(4,5 milioane de euro)pentru reparaţii şi reabilitări la infrastructura rutieră. Primarul Ion Lungu, spune că 4 de milioane de lei, adică aproape 1 milion de euro, se vor duce pe pavelarea trotuarelor. Câştigătorul licitaţiei pentru reabilitarea trotuarelor din municipiul Suceava este firma Symetrica Vereşti, iar a celei pentru întreţinerea şi repararea drumurilor – SCCF Group Colas Iaşi.

Ministrului Elena Udrea ar trebui să i se retragă mandatul

· „O comisie a Parlamentului nu poate fi tratată în halul în care a făcut-o ministrul democrat-liberal”, spune Gheorghe Acatrinei, liderul judeţean al PRM Suceava

Organizaţia judeţeană Suceava a Partidului România Mare dezavuează atitudinea ministrului Elena Udrea faţă de Comisia parlamentară care cercetează cheltuielile făcute la Ministerul Turismului pe care demnitarul PD-L îl conduce. Preşedintele Filialei, Gheorghe Acatrinei a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă că, Elenei Udrea i-ar trebui retras mandatul. „După părerea mea, Elena Udrea trebuie chemată în faţa Parlamentului şi să i se retragă mandatul de ministru”, a spus dl. Acatrinei, precizând că o comisie a Parlamentului nu poate fi tratată în halul în care a făcut-o ministrul democrat-liberal. Ex-senatorul PRM crede că într-o perioadă de criză, ca aceea prin care trece România, nu trebuie cheltuiţi o mulţime de bani pentru publicitate turistică. Dl. Acatrinei consideră că, în primul rând, sunt necesare condiţii de infrastructură şi facilităţi de atragere a turiştilor, mai ales că, în ciuda aşa zisului efort al Elenei Udrea, statisticele relevă că numărul turiştilor s-a diminuat. Liderul judeţean de la Suceava al partidului condus la centru de Corneliu Vadim Tudor, opinează că, în condiţiile unei scăderi economice accentuate, existenţa unor ministere, precum al Tineretului şi Sportului şi cele al Turismului, nu se justifică, acestea fiind înfiinţate doar pentru satisfacerea clientelei politice şi cheltuirea nesăbuită a banului public. Gheorghe Acatrinei se exprimă pentru desfiinţarea celor două ministere, dar şi pentru reducerea la jumătate a numărului de agenţii şi autorităţi din subordinea Guvernului.

Primarul Lungu nu este tentat de patrimoniul CSM

· „Chiar dacă acolo este un patrimoniu care la mulţi le face cu ochiul, nu intenţionez să transferăm patrimoniul CSM la municipalitate”, declară edilul şef

Primarul Ion Lungu a tatonat ieri, în cadrul unei întâlniri cu secretarul de stat Doina Melinte, o asocierea a municipiului Suceava cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi Clubul Sportiv Municipal Suceava, din subordinea acestuia din urmă. Edilul şef evidenţiază că legea în domeniu prevede doar două variante, respectiv transferul la autorităţile locale şi, pe de altă parte, încheierea unui parteneriat între administraţiile locale şi Ministerul Tineretului şi Sportului. „Chiar dacă acolo este un patrimoniu care la mulţi le face cu ochiul, nu intenţionez să transferăm patrimoniul CSM la municipalitate, ci optăm pentru un parteneriat cu ministerul”, declară edilul şef. Primarul Ion Lungu subliniază că municipalitatea susţine deja - prin finanţare nerambursabilă acordată prin licitaţie de proiecte - toate ramurile sportive de la CSM, chiar dacă acestea nu sunt în subordinea executivului. „Voi propune Consiliului Local asocierea cu Ministerul Tineretului şi Sportului, pentru colaborare şi asigurarea unui patrimoniu corespunzător. Sperăm să putem crea, împreună, condiţii pentru performanţă sportivă la acest club”, a declarat şeful administraţiei sucevene. Anul acesta, activitatea sportivă de la Clubul Sportiv Municipal Suceava fost finanţată, pe relaţia bugetul local, cu circa 500.000 de lei.

Suceava nu poate folosi banii daţi de Guvern pentru reabilitare termică

· Deşi au fost depuse solicitări de izolare pentru 31 de blocuri, doar proprietarii din 5 imobile au venit şi cu confirmarea de participare financiară
· Din cele 8 milioane de lei date de Guvern, anul acesta vor fi folosite doar 1,5 milioane de lei, restul urmând a se întoarce la bugetul de stat

Municipalitatea suceveană nu va putea folosi banii alocaţi de Guvern în cadrul Programului de creştere a eficienţei energetice a imobilelor de locuit în anul 2009. Afirmaţia aparţine edilului şef Ion Lungu, care a precizat că, pe 31 august, vor fi organizate licitaţiile pentru izolarea termică a doar 5 blocuri pentru care proprietarii au acceptat participarea financiară şi la care s-a făcut deja proiectarea. Imobilele sunt situate în zona centrală a urbei, pe străzile „Mihai Viteazu”, „Gherasim Buliga” şi „Ciprian Porumbescu”, până acum cu oferte venind 6 firme de construcţii. Participantele pot licita pentru unul, două sau mai multe blocuri la care să angajează sa facă lucrări de termoizolare. Lucrările la acestea vor înghiţi 1,5 milioane din cele 8 milioane de lei alocate pentru anul în curs, restul urmând a se întoarce la bugetul de stat „Din păcate nu vom putea cheltui toată suma în acest an. Sunt dezamăgit de modul în care asociaţiile de proprietari şi-au dat acordul pentru reabilitarea termică a blocurilor”, a spus primarul Lungu ieri, într-o conferinţă de presă, convins fiind că, după ce vor vedea cum arată primele blocuri anvelopate, în program vor intra mai multe asociaţii. Iniţial, la compartimentul specializat al Primăriei au fost depuse solicitări de izolare pentru 31 de blocuri, cu 945 de unităţi de locuit. Potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobaţi în Consiliul Local şi în funcţie de numărul de camere, cota aferentă unui proprietar din blocul K, de pe strada „Alexandru cel Bun” este de 584 de euro, iar a unuia de la imobilul de la nr.9, de pe strada „Gherasim Buliga”-1410 euro. Programul de reabilitare termică este finanţat în proporţie de 50% de la bugetul de stat, de 30% de la bugetul local şi de 20% de la beneficiari. Programul naţional privind creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe urmăreşte reducerea consumului de energie şi asigurarea unui climat termic corespunzător în interiorul apartamentelor.

Şase intrări în Suceava, străjuite de obeliscuri distinctive noi

· Indicatorul din lemn poartă inscripţia „Municipiul Suceava-Capitala Moldovei între secolele XIV-XVI, localitate monument istoric cuprins în lista patrimoniului mondial”

Intrările în reşedinţa de judeţ vor fi marcate de un indicator distinctiv. Noua plăcuţă indicatoare este o concepţie a lucrătorilor de specialitate din aparatul executivului local, „obeliscul” din lemn purtând inscripţia „Municipiul Suceava-Capitala Moldovei între secolele XIV-XVI, localitate monument istoric cuprins în lista patrimoniului mondial”. Modelul indicatorului a fost prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu declarând că acesta va fi executat în 6 exemplare şi va fi amplasat la limita cu localităţile vecine, străjuind intrările dinspre Fălticeni, Botoşani, Rădăuţi, Şcheia, Ipoteşti, Adâncata şi Moara. „Este o carte de vizită a municipiului Suceava, mai ales pentru cei care vin dinafară”, subliniază edilul şef, adăugând că reşedinţa de judeţ nu putea să rămână mai prejos de comunele care şi-au confecţionat deja asemenea indicatoare noi de intrare. Recent, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a făcut public modelul mijlocului de semnalizare care va marca intrările în judeţul Suceava la limita localităţilor sucevene cu judeţele vecine. Edilul Ion Lungu spune că nu a ştiut de această iniţiativă, proiectul plăcuţei indicatoare a urbei capitală de judeţ fiind dată în lucru înainte de anunţul dlui Flutur. „Gândim la fel, de aceea suntem în acelaşi partid”, a reliefat Ion Lungu.