Reducere la jumătate a numărului accidentele mortale de muncă

• Anul trecut, 7 angajaţi au fost accidentaţi pe drumul dintre serviciu şi locul de muncă

Mai puţini suceveni au fost victime ale accidentelor de muncă în anul 2019. Cel puţin aşa rezultă dintr-o analiză a Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, conform căreia, pe durata anului trecut, implicaţi în asemenea evenimente au fost 62 de angajaţi, dintre care 5 şi-au pierdut viaţa. Romeo Butnaru, şeful ITM informează că, în topul sectoarelor economiei judeţene în care s-au înregistrat cei mai mulţi accidentaţi se situează construcţiile (16 cazuri), prelucrarea lemnului (8) şi transporturile terestre (4), în timp ce 7 salariaţi au fost imlcaţi în accidente pe drumul dintre serviciu şi locul de muncă. Înspre comparaţie, pe durata anului 2018, în judeţul Suceava a fost înregistrat un total de 68 persoane accidentate în muncă cu 10 mai multe decât în 2019. În anul la care facem referire, 58 dintre evenimentele cu pricina au avut drept consecinţă incapacitatea temporară, la locul de muncă decedând 10 angajaţi. Anul trecut, pe primul loc al nedoritului clasament a fost sectorul construcţiilor, cu 8 evenimente, urmat de prelucrarea lemnului şi de transporturile terestre, cu câte 5 victime fiecare. Pe durata anului 2017, în judeţul Suceava au fost luate în evidenţe 53 persoane accidentate în muncă. În anul în cauză, 50 dintre nedoritele evenimente s-au soldat cu incapacitatea temporară, iar la serviciu sau în activităţi în legătură cu aceasta şi-au pierdut viaţa 3 angajaţi. În 2017, sectoarele economiei sucevene în care s-au consemnat cele mai multe accidente de muncă au fost  construcţiile-9 accidentaţi; prelucrarea lemnului-8; transporturile terestre-5, precum şi activităţile referitoare la sănătatea umană, cu 4 accidentaţi.

Anul trecut

Aproape 15.000 de suceveni fără serviciu au intrat în câmpul muncii

>Aceasta se datorează primelor orientate înspre şomeri, şi  care fac atractivă angajarea, cât şi subvenţiilor acordate angajatorilor, sume menite să acopere o parte din cheltuiala cu noii încadraţi

În 2019, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava  s-a remarcat prin rezultatele bune pe linia ocupării persoanelor aflate în căutarea unui serviciu. Conform analize a instituţiei sucevene, prin implementarea Programului de ocupare pe anul trecut, încadrate au fost 14.788 de persoane, dintre care 1.999 de şomeri neindemnizaţi, 1.602 de şomeri indemnizaţi şi 11.187 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. În totalul angajat, 5.591 sunt reprezentante ale sexului frumos, iar  9.197-bărbaţi. De asemenea, 6.732 dintre cei care au intrat în câmpul muncii sunt din mediul urban., iar 8.056 previn din mediul rural. Conform sursei citate, în 2019, de prime au avut 580 de şomeri, iar în cadrul acestora, de bionusul financiar pentru încadrarea înainte de expirarea indemnizaţiei de şomaj s-au bucurat 235 de persoane. Prima de activare de 1.000 de lei a fost orientată înspre 225 de şomeri; prima de încadrare la o distanţă mai mare de 15 km fiind dată la 15 şomeri; cea pentru angajarea la distanţă mai mare de 50 km fiind acordată pentru 5 şomeri, în timp ce beneficiari ai primei de relocare au fost 30 de şomeri. Totodată, 70 de tineri s-au ales cu câte o primă de 1.500 de lei acordată, potrivit legii, absolvenţilor care se angajează. De cealaltă parte, 685 de angajatori au primit subvenţii pentru angajarea şomerilor în vârstă de peste 45 de ani; 250 pentru încadrarea de absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, iar 120 pentru oferirea unui loc de muncă tinerilor NEETs. Totodată, 15 agenţi economici au beneficiat de subvenţii pentru încadrarea tinerilor cu risc de marginalizare socială; 5 pentru angajarea şomerilor unici susţinători ai familiilor monoparentale; 10 pentru încadrarea şomerilor cărora le-au mai rămas 5 ani până la pensionare; 5 pentru angajarea de persoane cu handicap, 2 pentru încadrarea de persoane cu handicap, iar 15 agenţi economici au fost subvenţionaţi pentru încadrarea de şomeri neindemnizaţi. În 238 de cazuri, AJOFM a avut dosare de subvenţionarea formării profesionale a ucenicilor la locul de muncă, iar în altele 28 de subvenţionare, pe perioada vacanţelor, a locurilor de muncă ale elevilor şi studenţilor. În cele din urmă, agenţii economici au avut parte de subvenţii pentru specializarea la locul de muncă a stagiarilor cu studii superioare. „Atât primele acordate şomerilor - care fac mai atractivă angajarea - cât şi subvenţiile, care acoperă o parte din cheltuiala cu forţa de muncă a angajatorilor, dar nu în ultimul rând, suprapunerea eficientă a competenţelor şomerilor cu criteriilor de selecţie a angajatorilor au condus la atingerea obiectivelor stabilite pentru 2019” se subliniază în informarea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă.          

Fostul prefect Mirela Adomnicăi intră în competiţia pentru fotoliul de primar al Sucevei 

„Datorită experienței politice și administrative avute”, Mirela Adomnicăi este cea mai potrivită persoană pentru a intra în această competiție electorală” se apreciază într-un comunicat de presă al social-democraţilor suceveni

Biroului Permanent al organizației municipale a PSD Suceava a decis susținerea Mirelei Adomnicăi în competiția pentru funcția de primar al Sucevei. Anunţul este făcut de Ioan Stan, preşedintele judeţean al PSD, care precizează că desemnarea Mirelei Adomnicăi s-a făcut atât pe baza rezultatelor unui sondaj de opinie comandat de PSD, „care a dat-o ca fiind persoana cu cele mai mari șanse pentru obținerea unui mandat de primar în fața actualului edil”. Pe de altă parte, decizia s-a luat şi în urma discuțiilor din cadrul organizației, prilej cu care s-a ajuns la concluzia că „datorită experienței politice și administrative avute”, Mirela Adomnicăi „este cea mai potrivită persoană pentru a intra în această competiție electorală”. „PSD Suceava vine în fața alegătorilor cu un profesionist, cu un om care a dovedit de-a lungul timpului calități manageriale de necontestat și cu o reală experiență administrativă în spate. Este timpul ca acest oraș, reședință de județ, să cunoască o transformare în bine și acest lucru poate fi făcut dacă în fruntea administrației publice locale vine un om cu experiența Mirelei Adomnicăi” transmite într-un comunicat de presă semnat de senatorul social-democrat Ioan Stan. După ce, în decembrie, anul trecut şi-a anunţat retragerea din funcţia de prefect al judeţului Suceava, Mirela Adomnicăi a revenit la conducerea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava.   

Peste 1,7 milioane de lei, la bugetul judeţean prin Direcţia de Drumuri

>Banii au fost folosiţi pentru decontarea lucrărilor al drumurilor judeţene

>Pentru 17 contravenţii, în sumă de 56.200 de lei, s-a procedat la executări silite

Anul trecut, Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, de pe lângă Consiliul Judeţean Suceava, a eliberat 190 de acorduri, 243 de autorizaţii,  a încheiat 55 de contracte noi de utilizare a drumurilor judeţene, 54 de închiriere de spaţii proprii şi 10 acte adiţionale la contractele existente. Astfel, numărul total al contractelor urmărite de inspectorii de către inspectorii specialitate, pentru încasare, fiind de 649. Într-o analiză a Direcţiei, se subliniază că, în anul 2019, eliberate au fost 41 de autorizaţii speciale de transport, în valoare de 53.676 de lei şi s-au întocmit 186 de procese verbale de contravenţie, în cazul acestora amenzile aplicate fiind de 563.200 de lei. Dintre amenzi, 166 au fost achitate în termen de 15 zile, cu o sumă de 258.000 de lei, în 11 situaţii plăţile fiind făcute în totalitate, cu încasarea las buget a 38.900 de lei. Pe de altă parte, 3 procese verbale au fost contestate, în instanţele de judecată fiind formulate 3 plângeri penale. În cazul a 17 procese verbale de contravenţie, în sumă de 56.200 de lei, s-a procedat la executări silite. Pe durata anului trecut,  Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri a adus la bugetul judeţean aproximativ 1,7 milioane de lei, reprezentând tarife de utilizare a drumurilor judeţene, amenzi, autorizaţii, calculaţii şi autorizaţii speciale de transport agabaritic. Banii au fost folosiţi pentru decontarea lucrărilor al drumurilor judeţene.                     

Consiliul Judeţean, peste 100 de procese în instanţe

• Printre altele este vorba despre litigii privind drepturi băneşti, achiziţii publice, insolvenţa, revendicări imobiliare şi executări silite

Consilierii juridici ai Compartimentului „Contencios administrativ” al Consiliului Judeţean Suceava au susţinut în instanţă, interesele judeţului, Consiliului şi preşedintelui  instituţiei în 103 cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată. Conform unei informări a CJ privind activitatea desfăşurată în 2019, 49 de dosare au fost înregistrate pe durata anului trecut, 54 fiind litigii înregistrate în intervalul 2012-2018. Conform sursei citate, din totalul din 2019, cele mai multe procese, câte 16, sunt pentru acordarea de despăgubiri şi, respectiv, privind obligaţia de a face, încă 15 având ca obiect cereri pentru anularea unor acte administrative. Urmează în ordine descrescătoare, 10 litigii referitoare la acordarea unor drepturi băneşti, 8 acţiuni în răspundere contractuală, 5 pentru strămutare, iar altele 5 fiind litigii vizând achiziţiile publice. Consilierii juridici au reprezentat autorităţile administraţiei publice judeţene sucevene în 4 cazuri de insolvenţă,  4 cereri de suspendare a executării unor acte administrative, precum şi în 3 notificări la Legea nr. 10 din 2001 privind imobilele naţionalizate şi, respectiv, 3 situaţii de amenzi civile. Câte 2 procese au vizat pretenţii, acţiuni de contestare, revendicări imobiliare şi executări silite. În cele din urmă personalul specializat a reprezentat prima instituţie judeţeană  suceveană într-un proces penal, un litigiu cu funcţionarii publici şi un conflict de competenţă. Compartimentul „Contencios administrativ” este o structură a care urmăreşte şi asigură apărarea intereselor patrimoniale şi juridice ale Consiliului Judeţean Suceava.

Inspectorii sociali au depistat beneficii sociale necuvenite în valoare de 4,24 de milioane de lei

>Din prejudiciul de adus bugetului de stat s-au recuperat 2,7 de milioane de lei, în 200 de cazuri destinatarii plăţilor fiind persoane decedate, 2.319 de suspiciuni au privit ajutorul social, iar 7.290 referindu-se la alocaţia pentru sprijinirea familiei

>Indemnizaţiile de creştere a copilului ar fi fost încasate de părinţi care mergeau şi la serviciu, iar alţi beneficiari ai aceloraşi indemnizaţii ar fi încasat şi pensii

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava a pus un accent deosebit „pe activitatea de identificare şi recuperare a debitelor constituite în 2019, ca urmare a încasării de către beneficiari a unor drepturi necuvenite”. Aşa se arată într-o analiză a instituţiei sucevene, semnată de directorul executiv Ionuţ Adomniţei, în care se subliniază că, în scopul identificării suspiciunilor de acordare în mod necuvenit a sumelor cu titlul de  beneficii sociale, s-a procedat la „încrucişări” ale  bazelor de date ale Casei Naţionale de Pensii, Agenţiei Naţionale de Inspecţie Socială şi ale primăriilor din cele 114 unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava. Potrivit informării amintite, în urma acestor „intersectări de baze de date”, 1.094 au fost suspiciuni cu beneficiari de indemnizaţii de creştere a copilului, dar care, în acelaşi timp, obţineau şi alte venituri, iar 87 cu beneficiari ai aceleiaşi indemnizaţii şi care, simultan, ar fi încasat şi pensii. La toţi aceştia se adaugă 645 de cazuri de suspiciune referitoare la beneficiari ai stimulentului pentru întoarcerea la serviciu în intervalul de 2 ani de concediu pentru îngrijirea copilului, în fapt, în perioada cu pricina, cei în cauză nerealizând niciun fel venit. Informarea instituţiei sucevene a mai descoperit 200 de cazuri în care destinatarii beneficiilor sociale ar fi fost persoane decedate, 2.319 de suspiciuni s-au iscat asupra beneficiarilor de venit minim garantat, iar 7.290 la beneficiari ai alocaţiei pentru sprijinirea familiei. În toate cazurile menţionate, este vorba despre un prejudiciu de aproximativ 4,24 de milioane de lei adus bugetului de stat prin plăţi necuvenite, pe durata anului trecut din totalul debitelor recuperându-se 2,7 de milioane de lei. Pe de altă parte, în 2019 s-a desfăşurat controlul de fond al serviciilor publice de asistenţă socială, sub aspectul modului de acordarea beneficiilor sociale în cadrul campaniei inspectorii sociali verificând, 10 comune. Astfel, au fost analizate 600 de dosare de beneficii sociale acordate persoanelor aflate în dificultate, respectiv 98 de dosare de venit minim garantat, 101 de dosare de alocaţie pentru susţinerea familie şi 401 de dosare pentru încălzirea locuinţei. Controlorii au identificat deficienţe atât în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de formă şi a celor de fond, dar şi 67 de cazuri în care au fost efectuate plăţi necuvenite totalizând 33.115 de lei. Totodată, în perioada la care facem referire, pe linia respectării procedurilor de lucru şi a legislaţiei specifică, dispusă a fost verificarea a 310 dosare de beneficii sociale, dintre care 60 de ajutor social, 60 de alocaţii pentru susţinerea familiei, 60 de stimulent de inserţie, 30 de alocaţii de plasament, iar 100 pentru indemnizaţii pentru creşterea copilului. Cu acest prilej s-au identificat plăţi necuvenite în 4 dosare de indemnizaţie pentru creşterea copilului, emiţându-se decizii de debit însumând 20.100 de lei. 

Anul trecut,

A şaptea parte din populaţia judeţului Suceava a trecut pe la „Urgenţele” Spitalului „Sfântul Ioan cel Nou”

>În ceea ce priveşte acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi îngrijirea pacientului în stare critică, unitatea sanitară suceveană este clasificată ca spital de urgenţă cu nivel de competenţă „IIA”

Pe parcursul anului 2019, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan Cel Nou” Suceava a luat în evidenţe 46.576 de cazuri de spitalizare continuă şi 16.076 de spitalizări de zi, se reliefează într-o informare a instituţiei medicale din reşedinţa de judeţ.   La acestea se adaugă 103.858 de cazuri rezolvate prin Unitatea de Primire a Urgenţelor, reprezentând aproximativ a şaptea parte din numărul de locuitori ai judeţului, cât şi cei peste 100.000 de pacienţi trataţi în ambulatoriul clinic şi ambulatoriul de specialitate. Conform sursei citate, la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan Cel Nou” Suceava serviciile medicale sunt oferite în 24 de secţii şi 5 compartimente distincte. Unitatea spitalicească are în componenţă secţii şi compartimente unice în judeţ, precum cele de nefrologie, gastro-enterologie, urologie, oftalmologie, oncologie medicală, endocrinologie, hematologie, neurochirurgie, chirurgie vasculară, chirurgie plastică, chirurgie toracică, neurologie pediatrică-epileptogie, HIV/SIDA şi chirurgie maxilo-facială. Având o capacitate de 1.200 de paturi, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan Cel Nou” se încadrează în nivelul de competenţă III, evaluat fiind în conformitate cu Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 802 din 2011 privind clasificarea din punctul de vedere al competenţelor, resurselor materiale, resurselor umane şi al capacităţii de asigurare a asistenţei medicale. În ceea ce priveşte acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi îngrijirea pacientului în stare critică, unitatea sanitară suceveană este clasificată ca spital de urgenţă cu nivel de competenţă „IIA”. Pe partea de management al calităţii serviciilor de sănătate,  Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan Cel Nou” Suceava este acreditat în categoria I, îndeplinind 96,35% din cerinţele de specifice şi indicatorii de calitate. „Acesta acordă pacienţilor internaţi servicii medicale la standard ridicat, atât din punctul de vedere al calităţii, cât şi din cel al condiţiilor hoteliere”  se arată în informarea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan Cel Nou” Suceava.          

Lipsă de solicitudine la identificarea suprafeţelor forestiere fără servicii silvice

>Garda Forestieră Suceava a solicitat sprijin de la unităţile administrativ-teritoriale sucevene pentru 9.148 de hectare, „dar răspunsuri s-au primit doar de la trei primării”

„În lipsa acestora, Garda Forestieră nu poate emite notificările de preluare a terenurilor forestiere fără pază” arată Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava

În cursul anului 2019, ocoalele silvice silvice sucevene nominalizate au preluat, cu servicii silvice,  o suprafaţă de 2.075 de hectare de fond forestier în cazul căreia proprietarii nu pot fi identificaţi sau sunt decedaţi, iar dezbaterea succesorală nu a fost realizată. Aşa informează Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, care subliniază că începând din 16 aprilie, anul trecut, aplicabile sunt prevederile Ordinului nr. 530 din 2019 privind aprobarea metodologiei de stabilire a ocolului silvic nominalizat şi a procedurii de preluare în pază a suprafeţelor de fond forestier de maximum 30 de hectare. În conformitate cu dispoziţiile în cauză, Garda Forestieră Suceava a solicitat de la primării şi de la comisiile locale de fond funciar informaţii despre actualii deţinători de fond forestier, solicitând, implicit, clarificarea şi corectarea evidenţei punerilor în posesie. Conform inspectorului-şef Găşpărel, după caz, s-a cerut şi emiterea actelor administrative prin care să se confirme atribuirea în proprietate a terenurilor forestiere, în special cu referire la terenurile retrocedate în baza Legii nr. 18/1991. În acest sens, Garda Forestieră Suceava a trimis scilcitări către primării şi comisii locale de fond funciar pentru o suprafaţă de 9.148 de hectare de fond forestier fără servicii silvice, „dar răspunsuri s-au primit doar de la trei primării”. „În lipsa răspunsurilor de la primării, Garda Forestieră Suceava nu poate emite notificările de preluare a terenurilor forestiere fără pază. S-au identificat probleme privind modul de întocmire a documentelor de punere în posesie, precum lipsa numerelor de înregistrare, lipsa semnăturilor persoanelor puse în posesie, lipsa semnăturilor membrilor din comisia locală de fond funciar, dar şi schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din silvic în agricol” arată inspectorul-şef sucevean.  Suceava este judeţul cu cea mai mare suprafaţă de fond forestier din ţară, aceasta ridicându-se la 437.844 de hectare. Din total, 64% este proprietate publică a statului, 15% proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, iar 21% proprietate privată a persoanelor fizice şi persoanelor  juridice. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, a mai evidenţiat că, în 2019, „s-a desfăşurat o activitate de impulsionare a predării în pază”. Drept urmare, s-au aplicat 41 de sancţiuni contravenţionale, care „s-au soldat cu preluarea în pază a 233 de hectare”. 

Patru competitori pentru preluarea prin licitaţie a serviciului de iluminat public din Suceava

>Anul trecut l-am terminat de modernizat, am iniţiat această licitaţiei, existând 4 oferte, şi sunt convins că vom avea şi un câştigător” a declarat Ion Lungu

Licitaţia pentru delegarea prin concesionare pe o perioadă de 5 ani  a gestiunii serviciului de iluminat public local în municipiul Suceava suscită un interes deosebit. Potrivit primarului Ion Lungu, „bătălia este destul de mare”, oferte financiare avansând 4 asocieri de firme din judeţ şi din ţară. Valoarea contractului de întreţinere şi mentenanţă este 11,57 de milioane de lei, contractul prevăzând inclusiv modernizarea şi extinderea reţelelor electrice, dar şi realizarea şi gestionarea iluminatului ornamental festiv din cartierele reşedinţei de judeţ. „Cu siguranţă, va fi adjudecată această licitaţie şi sper să avem parte de un ofertant bun, care să gestioneze corect serviciul de iluminat public. Acest lucru este unul obligatoriu, pentru că l-a impus Curtea de Conturi, atunci când a fost în control. Trebuia să îl facem mai demult, dar noi nu am delegat acest serviciu, deoarece parcurgeam o perioadă de modernizare. Anul trecut l-am terminat de modernizat şi am iniţiat această licitaţiei. Există 4 oferte şi sunt convins că vom avea şi un câştigător” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Reamintim că, în intervalul 18 iunie 2010-28 februarie 2012, Primăria a implementat proiectul „Modernizarea iluminatului public pe artera principală a municipiului Suceava”, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, valoarea acestuia fiind de 12,23 de milioane de lei. Pe de altă parte, proiectul „Management modern şi eficient al iluminatului public”, finanţat din fonduri elveţiene, a constat în modernizarea sistemului din întreg oraşul, exceptând pe cel de pe artera principală. În cadrul noului proiect, cu o valoare contractată este de 13,19 de milioane de lei, s-au executat printre altele, lucrări de montare a 3.843 de corpuri de iluminat cu tehnologie LED, cât şi în achiziţionarea şi montarea sistemului de telegestiune. Consiliul Local al municipiului Suceava a aprobat, prin Hotărârea nr. 278 din 20 noiembrie 2008, achiziţionarea, contra a circa 100.000 de euro, sistemului de iluminat public de la E.on Moldova. Suceava este printre puţinele localităţi din ţară care a procedat astfel. 

În această primăvară

O sută de platani, pentru tot atâţia nou-născuţi din Suceava

>„Va fi o primăvară a plantărilor de arbori şi arbuşti” susţine Ion Lungu, primarul Sucevei    

În această primăvară, în cadrul Proiectului „Suceava întinereşte”, pentru fiecare nou-născut se va planta câte un arbore.  Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă, de către   primarul Ion Lungu, care spune că, în primele 2 luni ale anului 2020, în reşedinţa de judeţ au venit pe lume 96 de copii şi că ”probabil vor mai fi şi alţii în luna martie”. Fiind debut de proiect, în luna în curs vor fi plantaţi 100 de platani,  aceştia urmând a străjui Bulevardul „1 Decembrie 2018”, la intrarea în Suceava, începând cu sensul giratoriu de la intersecţia cu Bulevardul „Sofia Vicoveanca”. „De aceea, începând cu această lună, vom planta 100 de platani pe Bulevardul principal, pentru primii născuţi în acest an” a reliefat primul gospodar al oraşului.

Lungu a mai precizat că, în colaborare cu Direcţia Silvică, în municipiu vor fi sădiţi încă 1000 de puieţi din diferite specii, precum tei, salcâm, paltin, molid, stejar şi nuc. „Va fi o primăvară a plantărilor de arbori şi arbuşti” a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei. Conform unei hotărâri aprobată de Consiliu Local, „Primul a arbore al vieţii” ar urma să fie denumit şi certificatul care va fi emis, pentru fiecare nou-născut din părinţi domiciliaţi în municipiul Suceava. Propunerea legislativă a aparţinut consilierului local Angela Zarojanu (PNL) şi primarului Ion Lungu, respectivul certificat fiind eliberat şi înmânat o dată cu certificatul de naştere. Hotărârea vizează măsuri pentru ameliorarea calităţi mediului, prin dezvoltarea de noi spaţii verzi, dar şi prin consolidarea celor existente. De plantarea arborilor pe domeniile public şi privat al municipiului Suceava, respectiv pe suprafeţe identificate în acest sens, se va ocupa Direcţia Generală a Domeniului Public, cu sprijinul Direcţiei Silvice.

În Iţcani

Ştrand cu apă încălzită de panouri solare 

>Vechile amenajări ale ştandului vor fi total dezafectate, însă obiectivul de agrement urmând fi funcţional din sezonul cald 2021

>„Eu zic că este un ştrand modern, iar ca perspectivă, în timp acesta va fi şi acoperit” a subliniat Ion Lungu, şeful municipalităţii sucevene

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, anunţă că, după o lângă perioadă de pregătiri şi proceduri legale, încep lucrările de modernizare a ştrandului din Iţcani. Conform unei hotărâri a Consiliului Local, pe amplasamentul de 10.790 de metri pătraţi al vechiului ştrand se vor amenaja un bazin principal cu suprafaţa de 1.250 de metri pătraţi; un bazin cu apă sărată, de 250 de metri pătraţi; un bazin pentru copii, de 420 de metri pătraţi; o terasă pentru alimentaţie publică, vestiare şi grupuri sanitare. Construite ar urma să fie un spaţiu de joacă pentru copii; două platforme pentru plajă, cu un total de 1.120 de metri pătraţi; o platformă de plajă deck, de 700 de metri pătraţi; un spaţiu verde pentru relaxare; un pavilion de control acces şi un pavilion administrativ. Pe lângă reţelele de utilităţi de rigoare, în plan este dotarea cu sistem de sonorizare publică şi sistem de supraveghere video. Edilul-şef spune că, deşi nu a fost prevăzut în studiul de fezabilitate, amenajat va fi şi un sistem de încălzire a apei bazat pe energia produsă de panouri fotovoltaice. „Cu toate că nu erau prinse în studiul de fezabilitate, vom folosi panouri solare. Pentru a asigura o temperatură constantă, apa caldă va fi obţinută cu ajutorul panourilor solare, iar gazul metan va fi folosit doar atunci când va fi mai frig. Eu zic că este un ştrand modern, iar ca perspectivă, în timp acesta va fi şi acoperit” a precizat, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, şeful municipalităţii sucevene, menţionând că noul obiectiv de agrement va fi inaugurat la începutul sezonului cald 2021. Contractul de proiectare și execuție  a fost semnat cu asocierea  ConBuvovina, Loial Impex şi  Moldproiect-ASD, toate Suceava, pentru  9,57 de milioane de  lei fără TVA. Ştrandul din cartierul Iţcani al municipiului Suceava a fost construit în anii epocii comuniste, la fel ca şi cel din fosta zona industrială Burdujeni, pe locul acestuia din urmă funcţionând, în prezent, un complex comercial. Pentru o perioadă, Ştrandul municipal de la Iţcani a fost concesionat unei firme sucevene, însă contractul a fost reziliat în cursul anului 2016, după ce societatea în cauză şi-a declarat insolvenţa. Înaintea începerii lucrărilor de modernizare, cele 3 bazine descoperite platformele, vestiarele şi amenajările exterioare, vechi de circa 40 de ani, se aflau într-o avansată stare de degradare.  

Garda Forestieră:

În 9 ani, volumul tăierilor ilegale s-a redus de peste 3 ori

>Dacă în 2019 a fost pus la pământ un volum de 1.441 de metri cubi de masă lemnoasă, în 2011 volumul doborârilor abuzive s-a ridicat la 4.620 de metri cubi

>Totuşi, recordul a fost consemnat în 2012, cu 7.709 metri cubi de  arbori retezaţi ilegal, în 2017 fiind înregistrat cel mai mic volum, unul de 898 de metri cubi

Controlul silvic în suprafeţele împădurite şi cu vegetaţie forestieră din judeţul Suceava are efecte pozitive. Cel puţin şa relevă o analiză a Gărzii Forestiere Suceava, conform căreia  volumul arborilor tăiaţi ilegal în 2019 a fost de 1.441  de metri cubi, faţă de  1.922 de metri cubi în 2018, diminuarea fiind una de 25%. În anul trecut, gardienii forestieri suceveni au făcut 37 de sesizări penale, faţă de 32 în anul anterior, cu o creştere de 16%. Valoarea prejudiciului cauzat de doborâri abuzive în 2019 a fost de 825.600 de lei,  comparativ cu cea de 265.091 de lei, în 2018, înregistrându-se mai mult decât o triplarea pagubelor financiare de pe urma acestor infracţiuni. Pe durata anului trecut, inspectorii Gărzii Forestiere Suceava au constat şi 672 de contravenţii, faţă de 681, cu un an înainte (-1%), valoarea totală a amenzilor aplicate crescând de la 2,016 milioane de lei, la 2,5 milioane de lei, respectiv cu 24%. În 2019, confiscat a fost un volum de 6.928 de metri cubi, în raport cu 8.832 de metri cubi în 2018, adică unul mai mic cu 22%. „Prin inspecţii de fond şi controale de exploatare, în 2018  s-a constatat tăierea ilegală a 1.922 de metri cubi de masă lemnoasă. Observăm că, la nivelul judeţului Suceava, volumul tăierilor legale a scăzut la 1.441 de metri cubi în 2019, respectiv la 75% din volumul constat în 2018” a declarat Mihai Găşpărel, inspector-şef al Gărzii Forestiere Suceava. Potrivit unei analize a instituţiei sucevene, faţă de acum 9 ani, volumul tăierilor ilegale s-a redus de peste 3 ori. Astfel, dacă în 2019 a fost pus la pământ un volum de 1.441 de metri cubi de masă lemnoasă, în 2011 volumul doborârilor abuzive s-a ridicat la 4.620 de metri cubi. Totuşi, recordul a fost consemnat în 2012, cu 7.709 metri cubi de  arbori retezaţi ilegal, în 2017 fiind înregistrat cel mai mic volum, cel de 898 de metri cubi.

În doar 4 ani

Creştere de 15 la sută a numărului de firme din judeţul Suceava

>La finele lui 2019, s-a ajuns la 33.786 de agenţi economici, faţă de 2016 sporul fiind de 3.630 de firme nou-înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului

 >Aproximativ o treime din totalul existent o reprezintă firmele din comerţ, urmate fiind de cele din construcţii, industria prelucrătoare şi transport

În judeţul Suceava sunt înregistrate 33.786 de firme, se arată într-o informare a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului Suceava. Datele sunt cele este de pe 31 decembrie 2019, cu un an în urmă în evidenţe fiind 32.665 de agenţi economici, ceea ce însemnă un spor de 1.121 de nou-înregistraţi raportat la acelaşi repere din 2018, De altfel, în acest din urmă an saltul a fost de 1.249 de firme faţă de 2017, când, comparativ cu anul precedent se înregistrase o creştere de 1.260 de firme. Astfel,  se constată, că de la 30.156 de firme în 2016, în 2019  s-a ajuns la 33.786 de agenţi economici, creşterea fiind de 3.630 de agenţi economici noi, reprezentând o ascensiune de circa 12%. Conform datelor ONRC, în 2019 au fost înmatriculaţi 2.724 de agenţi economici, în timp ce din evidenţe au fost radiate de 1.505 firme, faţă de 1.621 în anul anterior. În total, în judeţul Suceava, cei mai mulţi agenţi economici înregistraţi la ONRC, adică 23.176 sunt persoane juridice, între acestea marea majoritate fiind cea societăţilor cu răspundere limitată (SRL), respectiv 22.811, mai multe cu 1.248 decât cele de la finele lui 2018. În judeţul Suceava funcţionează doar 188 de societăţi comerciale pe acţiuni (SA), de pe piaţă ieşind, într-un singur an, 5 societăţi comerciale pe acţiuni, în raport cu 4 desfiinţate în anul 2018. În ordine descrescătoare a numărului agenţilor economici din judeţul Suceava în clasament urmează societăţile cooperative (SC)-75; cooperativele agricole (CA)-48; societăţile în nume colectiv (SNC)-44; regiile de interes local (RIL)-3; organizaţiile cooperatiste de credit (OCC)-3; cooperativele meşteşugăreşti (CM)-2, cooperativele de consum (CC)-1 şi altele-1. În data de 31 decembrie 2019, din judeţul Suceava, la Oficiului Naţional al Registrului Comerţului erau înregistrate 10.610 de  persoane fizice, faţă de 10.763, pe 31 decembrie 2018, reprezentând o diminuare de 153 de agenţi economici. Cele mai multe firme din această categorie, adică 5.318, sunt persoane fizice autorizate (PFA), după care urmează 3.948 de întreprinderi individuale (II) şi 1.344 de întreprinderi familiale (IF). Aproximativ o treime din totalul de 33.786, de agenţi economici din judeţul Suceava, adică 10.950 de firme, respectiv 32,4%, au în domeniul de activitate comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor. În construcţii sunt înregistrate 3.463 de firme, urmând, în ordine descrescătoare, cele din industria prelucrătoare-3.337; transport şi depozitare-3.153, agricultură, silvicultură şi pescuit 3.074; cât şi cele din domeniul hotelurilor şi restaurantelor cu 2.167 de firme. Între alţii, 2.167 de agenţi economici suceveni desfăşoară activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; 751 lucrează sfera informaţiilor şi comunicaţiilor; 566 desfăşoară activităţi de spectacole, culturale şi recreative, iar 360 se ocupă cu intermedieri financiare şi asigurări. În sănătate şi asistenţă socială sunt înregistrate 504 de firme, iar în tranzacţiile imobiliare 315. Producţia şi furnizarea de energie electrică, energie termică, apă caldă şi aer condiţionat sunt cuprinse obiectul de activitate a 140 de agenţi economici, în timp ce distribuirea, apei, salubritatea, gestionarea deşeurilor şi activităţile de decontaminare sunt apanajul a 146 de firme înscrise la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. În industria extractivă funcţionau 61 de agenţi economici, în administraţie publică şi apărare-10, în timp ce o firmă avea calitatea de angajator casnic. 

În 2019

Inspectorii fiscali suceveni, 4 sesizări penale pentru 2,33 de milioane de lei prejudiciu adus statului

În anul 2019, inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au organizat, la persoane juridice, 490 de acţiuni de control, iar de pe urma acestora, la bugetul consolidat al statului a intrat suplimentar o sumă de 26,87 de milioane de lei, mai mult faţă de cele 17,34 de milioane de lei din 2018. Conform Planului de acţiuni pe anul trecut, controalele făcute s-au concretizat în reducerea cu aproximativ 7,62 de milioane de lei a pierderii fiscale. Pe de altă parte, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2019, inspectorii AJFP Suceava au instituit 10 măsuri asigurătorii, asupra a 8,14 milioane de lei. Lucrătorii specializaţi ai AJFP Suceava au întocmit şi 4 sesizări penale, în cazul acestora prejudiciul total cauzat bugetului statului ridicându-se la 2,33 de milioane de lei. Spre exemplu, în ceea ce priveşte acest din urmă aspect, în construcţii s-a făcut o sesizare penală, pentru aproximativ 1 de milion de lei daune provocate bugetului statului. Totodată, s-au instituit două decizii de măsuri asigurătorii, pentru 4,42 de milioane de lei, pierderea fiscală fiind diminuată cu 629.087 de lei. O altă sesizare penală a vizat sectorul transporturilor, paguba totală creată prin încălcarea legii fiind calculată la 567.087 de lei. În aceeaşi speţă, deciziile de măsuri asigurătorii au vizat suma de 536.048 de lei, iar pierderea fiscală a fost diminuată cu 2,55 de milioane de lei. În cele din urmă, în anul 2019, la contribuabilii persoane fizice au fost întreprinse 372 de acţiuni, dintre care 358 de inspecţii fiscale parţiale, 5 controale inopinate şi 9 de constatări la faţa locului.

666 de achiziţii publice la Consiliul Judeţean Suceava

>Cele mai multe proceduri au fost achiziţiile directe de produse (398), urmate de achiziţiile directe de servicii (218) şi achiziţiile directe de lucrări (28), în total remarcându-se investiţiile cu finanţare asigurată prin PNDL, POR şi POIM      

În anul 2019, Serviciul „Achiziţii publice şi contracte” al Consiliului Judeţean Suceava a organizat şi desfăşurat sau, după caz, a efectuat 666 de achiziţii publice de produse, servicii şi lucrări. Aşa se evidenţiază în Raportul preşedintelui cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii şi hotărârilor Consiliul Judeţean în anul 2019, potrivit căruia, este vorba despre licitaţii deschise proceduri simplificate, proceduri proprii simplificate, negocieri fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare, concurs de soluţii şi achiziţii directe. Procedurile în cauză, în care Consiliul Judeţean are calitate de autoritate contractantă, au fost ţinute în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 395 din 2016, precum şi ale Legii nr. 98 din 2016, cu modificările şi completările ulterioare. „Toate procedurile iniţiate şi desfăşurate în anul 2019 au fost finalizate prin încheierea unui contract de achiziţie publică” se reliefează în informarea citată. Conform Raportului, cele mai multe proceduri au fost cele de achiziţie directă de produse (398), urmate de achiziţiile directe de servicii (218) şi achiziţiile directe de lucrări (28). Serviciul „Achiziţii publice şi contracte” al Consiliului Judeţean Suceava a mai organizat şi desfăşurat 11 proceduri simplificate, 3 proceduri proprii simplificate, două negocieri fără publicare prealabilă, iar în cele din urmă a inheiat şi un contract subsecvent. „Dintre procedurile iniţiate sau desfăşurate în anul 2019, din punct de vedere ale importanţei, se remarcă investiţiile a căror finanţare este asigurată prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional Infrastructura Mare(POIM) şi Programul de Finanţare culturală ” se precizează în Raportul preşedintelui cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii şi hotărârilor Consiliul Judeţean în anul 2019.                 

În 2019,

Cinci firme cu capital străin s-au retras judeţul Suceava

>În comparaţie cu anul 2017, judeţul are cu 20 de firme cu participare străină în minus

>Cei mai mari investitori în judeţ sunt Austria, cu 1.142,63 milioane de lei şi Franţa-cu 111,23 de milioane de lei 

Judeţul Suceava avea, la 31 decembrie 2019,  880 agenţi economici cu participare străină, se arată în Raportul privind starea economico-socială a judeţului în anul 2019. Potrivit analizei Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, care citează datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în comparaţie cu sfârşitul anului 2018, numărul firmelor cu aport extern de capital din evidenţele privind judeţul nostru este mai mic cu 5 agenţi economici cu participare străină. Conform sursei citate, pe primul loc al investitorilor externi, după numărul de firme, se află Italia, cu 235 de societăţi comerciale cu participare străină, după care vine Germania-cu 75; Ucraina-cu 72; Spania-cu 60; Franţa-cu 51; Austria-cu 48; Moldova-cu 44 şi SUA-cu 39 de firme. Din punct de vedere al mărimii capitalului social, pe primele două poziţii ale topului agenţilor economici cu participare externă din judeţul Suceava sunt ocupate de Austria, cu 1.142,63 milioane de lei şi Franţa-cu 111,23 de milioane de lei. Urmează apoi, în ordinea descrescătoare a capitalului social, Luxemburg, Marea Britanie, Germania, Italia, Belgia şi Elveţia. Principalele domenii în care activează firmele cu capital străin sunt comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor-257 de societăţi comerciale; construcţiile-127; industria prelucrătoare-113; transportul şi depozitarea-79 şi hotelurile şi restaurantele-63 de agenţi economici cu participare externă de capital. Faţă de finele anului 2017, judeţul Suceava are cu 20 de firme cu participare străină în minus.  

În judeţul Suceava

Proiecte europene în valoare de peste 2.600 de milioane de lei 

>La începutul lui 2020 comunele, oraşele, municipiile şi Consiliul Judeţean aveau în derulare 226 de proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă

Pentru realizarea, la nivelul judeţului Suceava, „a unei viziuni privind gradul de absorbţie a fondurilor comunitare”, Instituţia Prefectului a centralizat datele din cele 114 unităţi administrativ-teritoriale, acţiunea urmărind „evidenţierea numărului şi stadiului proiectelor cu finanţare europeană”. Astfel, conform Raportul privind starea economico şi socială a judeţului Suceava, din informaţiile furnizate de comunele, oraşele şi municipiile judeţului, la începutul lui 2020 în derulare în judeţ se aflau 226 de proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă, valoare totală a acestora fiind de aproape 2.617 de milioane de lei. Potrivit sursei citate, dintre acestea, la nivelul Consiliul Judeţean Suceava, în implementare erau 8 proiecte cu fonduri europene în valoare de 249,252 milioane lei, depuse în vederea accesării finanţării nerambursabile fiind încă 9 proiecte însumând 46,935 de milioane de lei. Pe durata anului 2919, în scopul creşterii gradului de absorbţie, Instituţia Prefectului a diseminat informaţii referitoare la lansări de cereri de finanţare din fonduri europene, dar şi din cele guvernamentale prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), Programul Operaţional Regional (POR), Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) şi Programul „Start-Up Nation” dedicat reprezentanţilor mediului de afaceri. De asemenea, au fost făcute cunoscute calendarul oportunităţilor de finanţare, legislaţia europeană, finanţările adresate comunităţilor locale pentru reducerea poluării cu nutrienţi, programele de minimis, finanţările pentru amenajamentele pastorale, cât şi altele. Sursa  citată iterează că informările pe teme europene au avut loc cu prilejul întâlnirilor directe, dar şi prin circulare către autorităţi localele, serviciile publice desconcentrate, organizaţiile neguvernamentale şi IMM. „Prin aceste acţiuni, cei interesaţi au putut identifica exemple de bună practică, liniile de finanţare active, cât şi termenele limită de depunere a proiectelor”, se precizează în Raportul privind starea economico şi socială a judeţului Suceava în anul 2019, în care se menţionează că Instituţia Prefectului a fost reprezentată la toate videoconferinţele organizate de către Direcţia Fonduri Externe Nerambursabile a Ministerului Afacerilor Interne. 

Sporesc vertiginos cheltuielile cu cadrele didactice navetiste

>În 2020, de la bugetul local al municipiului Suceava va fi decontată o sumă de 151.606 lei, comparativ cu 108.030 de lei în 2018 şi cu 90.645 de lei, în anul  2017

Consiliul local al municipiului Suceava a aprobat, în şedinţa ordinară a lunii februarie, un proiect de hotărâre privind decontarea cheltuielilor pentru naveta cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat. Este vorba despre dascălii care nu deţin locuinţă pe teritoriul reşedinţei de judeţ, demersul având în vedere intervalul ianuarie-august 2020. Pentru perioada cu pricina , la solicitarea cadrelor didactice şi personalului didactic auxiliar, de la bugetul local al municipiului Suceava va fi disponibilizată o sumă de 151.606 de lei, comparativ cu 108.030 de lei în 2018 şi faţă de 90.645 de lei, în perioada omoloagă a anului 2017, cu menţiunea că decontarea „se va face în limita creditelor bugetare repartizate centrelor bugetare din învăţământ". Solicitări au fost înaintate de consiliile de administraţie din 25 de unităţi de învăţământ preşcolar şi şcolar, decontate fiind cheltuielile pentru abonamente, carburanţi sau pentru folosirea mijloacelor de transport. În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, personalul didactic din unităţile de învăţământ de stat, care nu dispune de o locuinţă în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea profesională, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport la, şi de la locul de muncă, între localitatea de reşedinţă şi sediul unităţii de învăţământ. Finanţarea respectivelor cheltuieli este prevăzută în bugetele unităţilor şcolare aflate în această situaţie. Aprobarea drepturile băneşti aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de deplasare revine consiliului local, în urma unei propuneri înaintate de consiliul de administraţie al şcolii.

Anul trecut

Inspectorii de muncă suceveni au prins 50 de persoane care munceau la negru   

>Firmele depistate că aveau lucrători fără forme de angajare au fost sancţionate contravenţional cu 1,28 de milioane de lei şi cu 80 de avertismente

>Amenzi de 23.900 de lei s-au dat pentru neacordarea salariului minim, iar altele 7, de 140.000 de lei, pentru primirea la muncă fără transmiterea contractului în Registrul de evidenţă

În anul 2019, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au desfăşurat controale de tip campanie, tematice şi de fond, cu caracter preventiv, vizate fiind toate categoriile de angajatori. Potrivit lui Romeo Butnariu, şeful instituţiei sucevene,  în intervalul ianuarie-decembrie al anului trecut, inspectorii de muncă suceveni au fost angrenaţi în 2.636 de acţiuni de control, acestea concretizându-se în 550 de avertismente şi 283 amenzi totalizând puţin peste 2 de milioane de lei. Conform inspectorului-şef, ca urmare a neregulilor constatate, dispuse au fost şi 4.049 de măsuri de remediere. În ceea ce priveşte domeniul relaţiilor de muncă, din totalul acţiunilor de control întreprinse pe durata anului 2019, o pondere semnificativă au avut-o cele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, inclusiv cele privind munca fără forme legale de angajare. Romeo Butnariu, subliniază că, doar din acest punct de  vedere, inspectorii ITM au desfăşurat 2.603 controale, soldate cu 191 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 130 de avertismente şi 61 de amenzi. În perioada la care facem referire, personalul ITM a depistat 50 de persoane care au fost primite la lucru fără a se întocmi contracte individuale de muncă, firmele prinse în această situaţie fiind amendate cu 1,28 de milioane de lei şi 80 de avertismente. „Aplicarea prevederilor Legii nr. 53/2003, urmărirea respectării de către angajatori a prevederilor Codului muncii au constituit obiective prioritare ale activităţii de control, fiind vizate, astfel, aspecte privind respectarea salariului minim brut pe ţară, munca suplimentară, acordarea repausului săptămânal, prestarea muncii de noapte, obligaţia angajatorului de a angaja persoane doar în baza unui certificat medical şi de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat, cât şi obligaţia înmânării salariatului a unui exemplar din contractul individual de muncă încheiat”, a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. În 2019, printre altele, pentru nerespectarea salariului minim brut s-au dat 15 amenzi în valoare de 23.900 de lei şi 2 avertismente, în timp ce 7 amenzi de 140.000 de lei şi 37 de avertismente au fost aplicate la pentru primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor contractului  individual de muncă în Registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității.

Aproape 1.450 de lei pe lună, pentru un sigur copil îngrijit la creşa din Suceava  

>În 2019,  Creşa nr. 1  a avut, în medie, 129,83 copii, cheltuielile totale fiind de 2,25 de milioane de lei

>Valoarea contribuţiei părinţilor sau a reprezentaţilor legali nu poate depăşi 20% din costul mediu de întreţinere

La singura creşă din municipiul Suceava, costul pentru întreţinerea micuţilor este, în 2020, de 1.448,46 de lei pe copil şi lună, corespunzând cu 20,92 de zile lucrătoare lunar. Suma a fost aprobată în şedinţa ordinară lunară a Consiliului Local, prilej cu care a fost stabilită şi cota de participare a familiilor care au aprobare să-şi lase copii peste zi la Creşa nr. 1. Astfel, în cazul unui venit mediu brut lunar cumulat de părinte sau reprezentant legal, de peste 700 de lei, şi care are un singur copil în familie, participarea financiară este de 20% din valoarea totală de 1.448,46 de lei, adică de 13,85 de lei pe zi, iar dacă cei în cauză au 2 sau mai mulţi copii, cofinanţarea va fi de una de 10%, respectiv 7,92 de lei pe zi. Pentru un venit cuprins între 225 şi 699 de lei, şi un singur copil în întreţinere, reprezentatul legal sau părintele va suporta 10% din cheltuiala totală, însemnând 6,92 de lei pe zi, pe când în cazul a 2 sau mai mulţi copii în familie, participarea financiară va fi de 5%, adică de 3,46 de lei pe zi. Conform Hotărârii Guvernului nr. 1252 din decembrie 2012, părinţii sau reprezentanţii legali ai căror copii beneficiază de servicii în cadrul creşelor şi altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolare publice sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare. Prin excepţie, Consiliul Local va suporta contribuţiile părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului înscris la creşă  şi care este expus riscului abandonului. În anul 2019, la Creşa nr. 1 au fost îngrijiţi, în medie, 129,83 de copii, cheltuielile totale, corespunzătoare pentru cele 251 de zile lucrătoare, fiind de 2,25 de milioane de lei. Costul se determină în funcţie de cheltuielile de întreţinere, hrană şi gospodărire obiecte de inventar, echipamente şi cazarmament, materiale igienico-sanitare, iar valoarea contribuţiei părinţilor sau reprezentaţilor legali nu poate depăşi 20% din costul mediu de întreţinere.