Austriecii, cei mai mari investitori străini în judeţul Suceava
· Cele mai multe societăţi cu aport extern, respectiv 186, sunt deţinute, însă de italieni
În judeţul Suceava îşi desfăşoară activitatea 654 de agenţi economici cu participare străină la capitalul social subscris, un număr de 7 state remarcându-se din punct de vedere al mărimii aportului financiar extern. Este vorba, potrivit datelor Oficiului Registrului Comerţului, despre Italia, Germania, Spania, Austria. Franţa, SUA şi Turcia, acestea având deschise în judeţ, în total, 433 de societăţi. Lideri incontestabili la numărul de firme sunt italienii cu 186 de societăţi, urmaţi de germani-cu 57, spanioli-cu 47; austrieci-cu 40; francezi-cu 38, americani-cu 35 şi turci-cu 30 de firme cu aport străin de capital. Din punct de vedere al fondurilor investite, în rândul ţărilor amintite conduce Austria, ai căror reprezentanţi au venit la Suceava cu 97,9 milioane lei. În ordine, sub acest aspect vine Franţa-cu 66,7 milioane lei, Italia-cu 12,2 milioane lei, Turcia-cu 10,9 milioane lei, Germania-cu 9,4 milioane lei, SUA-cu 3,3 milioane lei şi Spania-cu 571.180 lei. Anul trecut, în judeţul Suceava au fost înmatriculate 76 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, valoarea portului total în monedă naţională fiind de 80,2 milioane de lei.

Măsuri coercitive pentru şoferii care sfidează noile reguli de parcare din municipiu
· Amenzile sunt de până la 500 de lei, primăria nemaifiind dispusă să tolereze pe conducătorii auto care nu respectă marcajele de parcare laterală
Conducătorii auto care îşi vor parca autovehiculele în alt mod decât cel stabilit de administratorul străzilor vor fi amendaţi. Avertismentul este lansat de primarul Ion Lungu care spune că această măsură se ia după ce s-a constatat că, în ciuda faptului că pe Calea Burdujeni a fost lărgită strada şi s-au amenajat parcări laterale, şoferii nu ezită să-şi lase autoturismele tot cum şi pe unde apucă. Edilul şef spune că acest sistem de parcări se practică şi în Paris şi Viena, precum şi la Timişoara şi Braşov, însă la Suceava se pare că nu se bucură de prea mare atenţie. La fel se întâmplă şi pe arterele cu sens unic care, deşi sunt prevăzute cu locuri de staţionare pe partea stângă, sucevenii îşi lasă autoturismele tot pe stânga carosabilului. „Este o sfidare la adresa autorităţilor şi administratorului drumului, iar cei care sfidează vor fi amendaţi. Nu sunt adeptul amenzilor pentru că oamenii au greutăţi, dar se pare că nu avem altă soluţie decât măsurile coercitive”, declară primarul Ion Lungu. În ultima şedinţa a Consiliului Local a fost modificată hotărârea privind Regulamentului de bună convieţuire şi ordine publică. Demersul este urmare a unui referat al conducerii Poliţiei Comunitare prin care se semnalează necesitatea sancţionării şi a altor fapte cu impact negativ asupra relaţiilor sociale, constatate cu prilejul misiunilor de ordine şi siguranţă publică. Conform noilor prevederi, şoferii care parchează autovehiculele în alt mod decât cel stabilit prin marcajele aplicate de administratorul drumului riscă o sancţiune contravenţională care variază între 100 de lei şi 500 de lei. Măsura a este instituită după ce agenţii comunitari s-au plâns că posesorii de permis de conducere nu respectă marcajele instituite în urma extinderii şi modernizării Căii Burdujeni.

Până la 2000 de lei amenda pentru gropile de gunoi dintre blocuri
· Sucevenii colecţionari de deşeuri în apartamente riscă sancţiuni contravenţionale care ajung şi la 1000 de lei
Conducerea municipalităţii sucevene face cunoscut că există prevederi legale din interes local potrivit cărora proprietarii care adună deşeuri reciclabile în apartamentele proprii pot fi sancţionaţi contravenţional. „Avem şi asemenea cazuri de oameni care strâng şi duc deşeurile în apartamentele în care locuiesc”, declară primarul Ion Lungu. Primul gospodar al municipiului precizează că în campania de curăţenie de primăvară se va trece şi la amendarea sucevenilor care depozitează gunoaiele printre imobilele de locuit, creând în prejma acestora mici gropi de deşeuri menajere. Edilul şef spune că acest lucru este de neconceput atât timp cât toţi locuitorii urbei au la îndemână servicii de salubritate de calitate. „Există buncăre peste tot, avem colectare selectivă a deşeurilor, o activitate organizată de salubritate prin care gunoiul este ridicat zilnic, astfel încât cei care vor fi prinşi înfiinţând gropi de deşeuri printre blocuri vor fi sancţionaţi. Nu-mi place să iau o asemenea măsură, dar se pare că aşa este în România şi trebuie să facem ordine şi disciplină în municipiu”, subliniază dl. Lungu. Potrivit unei hotărâri a deliberativului local, colectarea deşeurilor de orice fel şi depozitarea lor într-un spaţiu deţinut cu orice titlul, dacă prin aceasta se creează disconfort şi se aduce prejudiciu vecinilor, se sancţionează cu 500 de lei până la 1000 de lei în cazul persoanelor fizice şi de la 1000 la 2000 de lei în cel al persoanelor juridice.

Laboratorul APM Suceava, primul acreditat RENAR din ţară

Laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava a primit certificatul de acreditare RENAR pentru 14 domenii analitice şi un număr important de indicatori din aer, apă, sol şi deşeuri. Potrivit conducerii instituţie sucevene, laboratorul de la Suceava este primul dintre cele 42 de structuri similare ale agenţiilor pentru protecţia mediului din ţară care a încheiat contract cu RENAR, a fost auditat, iar ulterior apoi acreditat. Conform atribuţiilor şi competenţele, acesta monitorizează continuu calitatea aerului la poluanţi, radioactivitatea mediului, nivelul de zgomot în principalele localităţi urbane din judeţ şi calitatea precipitaţiilor prelevate din municipiul Suceava. În laboratorul acreditat RENAR se fac analize pe probe de mediu: apă uzată, subterană, de suprafaţă, sol, deşeuri şi se efectuează măsurători indicative privind calitatea aerului în localităţile din judeţ. Totodată, în baza acreditării amintite, lucrătorii APM implementează metode şi tehnici noi de încercare, pentru analizează levigate din deşeuri, măsoară la emisiile de coş, făcând, la cerere, şi alte analize şi măsurători. Asociaţia de Acreditare din România, având acronimul RENAR, este o organizaţie neguvernamentală, fără scop lucrativ, recunoscută oficial ca organism naţional de acreditare unic. RENAR funcţionează în coordonarea şi sub supravegherea Ministerului Economiei.

Preşedintele PRM, Gheorghe Acatrinei cere
Controale la primăriile risipitoare
Primăriile din judeţ care cheltuiesc cu nechibzuinţă banul public ar trebui controlate, în limitele legii, de lucrătorii specializaţi ai Consiliului Judeţean. Aşa crede preşedintele organizaţieI judeţene a PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei, care a declarat, într-o conferinţă de presă, că are la cunoştinţă despre multe cazuri în care, deşi este criză, unele administraţii locale fac risipă din banii adunaţi de la contribuabili. „Din discuţiile pe care le-am avut în teritoriu, nu ştiu ce se întâmplă, dar conducerile municipiilor oraşelor şi chiar ale comunelor, cheltuiesc, în afara legii, o grămadă de bani. Or, asupra bugetelor acestor administraţii, organele de specialitate ar trebui să exercite controale pentru a vedea care este situaţia financiară, cum îşi justifică acestea risipa şi să decidă imputarea fondurilor orientate în mod nejustificat înspre anumite activităţi”, relevă dl. Acatrinei. Ex-senatorul PRM de Suceava a dat ca exemplu cazul mediatizat al primăriei cîmpulungene, la care, aşa cum a relatat presa, cheltuielile cu benzina folosită de maşina edilului şef ar ajunge pentru ocolirea de două ori a globului pe la ecuator. Preşedintele PRM Suceava susţine că situaţii similare se întâlnesc şi la alte administrative locale, mulţi dintre şefii fiind paraleli cu execuţia bugetară. „Aş adresa rugămintea preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, ca prin organele de specialitate ale executivului să exercite, prin sondaj, verificări ale căror scop să fie evidenţierea modului în care fondurile alocate şi de la judeţ sunt cheltuite”, a subliniat liderul judeţean sucevean al Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei, menţionând că „strângerea curelei” la timp de criză îi afectează tot pe oamenii săraci

Proprietari care refuză să plătească reabilitarea termică a apartamentului
· Niciun bloc nu va mai intra în program dacă nu se face dovada constituirii anticipate a cotei beneficiarilor
Pentru a intra efectiv în programul de anvelopare termică a blocurilor, asociaţiile de proprietari vor trebui să aibă din timp constituită partea lor de contribuţie financiară. Atenţionarea este făcută de primarul Ion Lungu care a spus că această măsură obligatorie este instituită după ce firmele executante din programul din 2009 întâmpină greutăţi la adunarea banilor datoraţi de proprietarii beneficiari. Dl Lungu evidenţiază că rezolvarea problemei debitelor este de competenţa preşedinţilor de asociaţii şi nu a primăriei. „Nu pot să înţeleg cum după ce şi-au dat acceptul scris pentru lucrări, există şi cetăţeni care nu vor să mai plătească. De aceea unul dintre criteriile pentru a se intra pe lista următoarelor 15 blocuri care vor fi reabilitate termic este prezentarea dovezii de constituire a sumei care revine asociaţiei de proprietari”, precizează şeful municipalităţii. Conform şefilor de asociaţii există familii care într-adevăr au probleme financiare şi care, pentru onorarea obligaţiei, aşteptă să treacă iarna, astfel încât să scape de factura la încălzire. Pe de altă parte, o serie de beneficiari cu situaţie materială bună trag de timp în speranţa că vor scăpa de achitarea contribuţiei. În cazul acestora, pentru recuperarea sumei datorate, unele dintre asociaţii s-au adresat deja instanţei de judecată. Nu în cele din urmă, o altă categorie este aceea a proprietarilor cu venituri extrem de mici, primăria având unele probleme cu regularizarea sumelor pe care s-a angajat să le vireze către constructori în contul beneficiarilor nevoiaşi. Primăria suportă 100% din contribuţia persoanelor singure şi familiilor care realizează venituri totale de sub 600 de lei pe lună; 50% din cea a beneficiarilor cu venituri lunare cuprinse între 601 lei şi 800 de lei pe lună şi 25% din cea a peroanelor singure sau familiilor ale căror venituri totale lunare variază între 801 lei şi 1000 de lei. Programul de reabilitare termică este finanţat în proporţie de 50% de la bugetul de stat, de 30% de la bugetul local şi de 20% de la beneficiari.

Hartă şi arhivă unice a reţelelor sucevene de utilităţi
· În cadrul Direcţiei de investiţii a executivului va fi înfiinţat şi un compartiment special de gestionare a acestor documentaţii
Administraţia locală suceveană va trece la colectarea tuturor datelor şi documentelor privitoare la infrastructura de reţele subterane, astfel încât să se întremeze o arhivă şi să fie întocmită o hartă cu traseele exacte ale acestora. Şeful executivului local, Ion Lungu, precizează că demersul nu este tocmai facil, fostul deţinător, Institutul de Proiectări Judeţean, ulterior firma de proiectări „Bucovina Proiect”, memaiavând documentaţiile în cauză. Potrivit unor informaţii, arhiva s-ar afla la Consiliul Judeţean, condiţii în care conducerea primăriei va cere transferarea acesteia într-un spaţiu special amenajat la sediul administrativului din Areni. „Avem foarte multe probleme în Suceava din această cauză. După anii 90 au fost abandonate aceste hărţi cadastrale subterane, ulterior nemaifiind actualizate. Aşa se face că atunci când apar avarii şi se lucrează în teren, trebuie să săpăm în două-trei locuri pentru descoperi unde au apărut efectiv acestea”, reliefează ocupantul fotoliului din Areni, menţionând că astfel de probleme s-au întâmpinat şi la lucrările IPSA şi că noua iniţiativă va avea ca urmare creşterea operativităţii la intervenţii. Primăria a cerut sprijin şi de la firmele de utilităţi, harta şi arhiva unică -finalizate cel mai devreme la finele lui 2012 – urmând a fi gestionate de un compartiment nou constituit în cadrul Direcţiei Tehnice. Edilul şef Ion Lungu evidenţiază că, în paralel cu acest demers, toate releveele şi documentele investiţiilor în curs vor fi adunate şi orientate automat înspre noua evidenţă. Demersul administraţiei locale sucevene survine şi unui act normativ al executivului de la Bucureşti care instituie obligaţii privind ţinerea evidenţei infrastructurii subterane.

Primăria va scoate la licitaţie cabinetele medicale necumpărate de medicii ocupanţi
· „Regret că nu au fost cumpărate toate cabinetele şi sper ca doctorii de acolo se vor mai gândi şi vor mai medita”, precizează edilul şef
Municipalitatea suceveană va scoate la licitaţie spaţiile medicale din proprietate care nu au fost vândute până acum. Aceasta în cazul în care medicii care le au în comodat nu-şi vor manifesta intenţia de a le cumpăra, primarul Ion Lungu anunţând ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că a trimis scrisori prin care-i informează pe actualii ocupanţi asupra intenţiei executivului. Decizia survine constatării că personalul medical în cauză ezită să vină cu asemenea solicitări, dl Lungu spunând că spaţiile medicale au nevoie de investiţii, iar de la bugetul local acestea din urmă nu pot fi făcute. Până acum, din totalul de 96 de spaţii medicale, administraţia locală a vândut doar 59, altele 8 din Policlinica industrială fiind în stadiul de perfectare a documentelor de înstrăinare, înregistrându-se unele probleme pe linie de intabulare. „Regret că nu au fost cumpărate toate cabinetele, pentru că primăria municipiului Suceava nu are posibilităţi financiare posibilităţi financiare să le întreţină. Legea prevede că în măsura în care acestea nu sunt cumpărate, să fie scoase la licitaţie. Sper ca doctorii de acolo să se mai gândească, să mai mediteze”, precizează edilul şef Ion Lungu. Din vânzarea spaţiilor medicale, până cum la bugetul local au intrat 3 milioane de lei, 1 milion de lei fiind îndreptat, anul trecut, înspre investiţiile de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou”. În 2010, din aceeaşi sursă, 600.000 de lei se vor duce înspre aceeaşi unitate spitalicească din reşedinţa de judeţ, iar 300.000 de lei la Serviciul Judeţean de Ambulanţă. Diferenţa de bani, aflată într-un cont separat, va lua calea finanţării cabinetelor medicale şcolare trecut în administrarea primăriei. Potrivit prevederilor legale, pot cumpăra spaţii cu destinaţie medicală medicii, stomatologii, biologii, biochimiştii, fizicienii, tehnicienii dentari, celelalte persoane cu drept de liberă practică care desfăşurau activităţi conexe actului medical, precum şi persoanele juridice care, deţinând legal locaţia, aveau ca unic obiect de activitate furnizarea de servicii medicale. Conform unei hotărâri a Consiliului Local, preţul de vânzare al spaţiilor medicale şi al terenurilor aferente se stabileşte prin negociere directă între cumpărător şi comisia special constituită, acesta nefiind, însă, mai mic decât cel stabilit în raportul de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat.

În 2010
Fermierii suceveni primesc 81 de euro sprijin pentru fiecare hectar lucrat
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava a lansat, de săptămâna aceasta, campania de primire a cererilor de plată pentru măsurile de sprijin pe suprafaţă. Directorul coordonator al instituţiei sucevene, Ionel Murarium informează că pentru a beneficia de această facilitate fermierii trebuie să depună, la centrele locale APIA, în intervalul 1 martie - 17 mai 2010, doar o singură solicitare. În cazul în care termenul limită de 18 mai nu este respectat, pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere se aplic penalităţi de 1%. „După data de 11 iunie 2010, cererea de sprijin nu mai este admisă la calculul plăţii pentru anul în curs”, relevă şeful APIA Suceava. Dl. Murariu spune că beneficiarii măsurilor de sprijin pe suprafaţă pot fi persoanele fizice şi/sau juridice care exploatează teren agricol în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune etc. În cazul în care proprietarul şi-a dat pământul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, subvenţia pe suprafaţa respectivă va fi acordată operatorului care lucrează terenul. Eligibile la plată sunt exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare. Totodată, solicitantul trebuie să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu pe toată suprafaţa fermei. Măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă(FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR) şi din bugetul de stat. În 2010, pentru plata unică pe suprafaţă România beneficiază de o alocaţie financiară de 729,8 milioane de euro, ceea ce reprezintă circa 81 de euro pe un hectar.

Firmele de la reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare lucrează după le taie capul
· Nerespectând proiectele, utilajele acestora rad tot ce prind în cale, lăsându-i suceveni ore întregi fără apă, curent sau gaze, spune prim-vicepreşedintele PRM Suceava, Aurel Jescu
Firmele care lucrează la reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare din municipiul Suceava lucrează „după ureche”. Cel puţin aşa susţine prim-vicepreşedintele organizaţiei judeţene a Partidului România Mare, Aurel Jescu, care a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că deşi există proiecte bine întocmite, documentaţiile în cauză nu sunt respectate. Aşa se face că, făcând săpături, constructorii de la Pfeifer şi TMUCB afectează grav reţelele de apă, termoficare, precum şi pe cele electrice, telefonice sau de gaze naturale, dând bătăi de cap firmelor de utilităţi şi aducând prejudiciu consumatorilor serviciilor respective. Dl Jescu arată că aceste inconveniente apar mai des decât este permis şi a dat ca exemplul lucrătorilor de la Pfeifer, care din cauza insuficientei preocupări, au lăsat locuitorii din Zamca aproape două zile fără apă la robinete. Prim-vicepreşedintele PRM Suceava crede că firmele constructoare intervin cu utilaje de mare capacitate, iar în graba de se încadra în unele grafice nu mai fac săpături manuale, fapt care duce la distrugerea infrastructurii de utilităţi în funcţiune. „Responsabilul de punct de lucru poate fi văzut cu harta, cu documentaţia în mână, însă acestea nu sunt respectate. Societăţile în cauză bagă utilajele la săpat, care ce prind în cale rad tot, iar apoi sună ca disperaţii la ACET, Termica, E-on Electrica, E-on Gaz sau Romtelecom. Şi asta nu ar fi mai nimic, dacă zeci sau sute de familii nu ar rămâne fără serviciile respective”, relevă prim-vicepreşedintele PRM. Aurel Jescu mai precizează că are informaţii potrivit cărora, din dorinţa de a cheltui cât mai puţin, societăţile constructoare lucrează cu muncitori locali necalificaţi şi slab plătiţi, consecinţa fiind lucrările de proastă calitate.

Suceava, blocată de intervenţiile simultane la reţelele de utilităţi de pe zeci de străzi
· Şeful municipalităţii, Ion Lungu, este de părere că anul acesta o să fie o „mai mare nebuneală” faţă de anul trecut, întrucât se apropie şi termenul de finalizare a execuţiei, respectiv decembrie 2010
O sută de străzi vor fi afectate anul acesta de lucrările la infrastructura municipală de apă şi canalizare din cadrul Programului ISPA. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu care avertizează asupra dificultăţilor pe care localnicii şi conducătorii auto aflaţi în tranzit le vor avea de întâmpinat în trafic. În cadrul comandamentului de ieri de la sediul primăriei, edilul şef le-a cerut constructorilor să prezinte un situaţie cu intervenţiile actuale, stadiul acestora, precum şi cu şantierele care vor fi deschise în perioada următoare, o nesicronizare a lucrărilor fiind de natură să ducă la blocarea traficului în centrul urbei. Într-o asemenea situaţie sunt intervenţiile prevăzute simultan pe străzile „Alexandru cel Bun” şi „Mitropoliei”, precum şi cele de pe străzile „Vasile Alecsandri”, în continuarea străzii în lucru „Petru Rareş”, care ar pune serioase probleme fluidităţii circulaţiei auto. În aceste condiţii, recomandate sunt rute alternative care includ „Serpentinele”, precum şi Iţcani şi strada „Gheorghe Doja” din Burdujeni. Ion Lungu precizează că închise vor fi sau vor avea limitări de trafic şi câte 30 de străzi simultan, motiv pentru care a cerut şi sprijinul Serviciului Poliţiei Rutiere. Şeful municipalităţii este de părere că anul acesta o să fie o „mai mare nebuneală” faţă de anul trecut, întrucât se apropie şi termenul de finalizare a execuţiei, respectiv decembrie 2010. „Nu putem să blocăm oraşul cu toate străzile o dată şi să ne facem duşmani. Mai ales că se apropie sărbătorile de Paşti, ia lumea circulă mai mult, venind în municipiu la cumpărături. Trebuie să ne sincronizăm cu intervenţiile şi să mergem cu proiectul înainte. Acest proiect trebuie dus la capăt, dar cu cap, în urma unei strategii care trebuie întocmită şi respectată întocmai”, a declarat primarul.
În perspectiva Paştelui, dl Lungu le-a cerut imperativ firmelor constructoare ca până pe 20 martie să betoneze străzile „Nicolae Bălcescu” şi „Petru Rareş” din centrul urbei, precum şi Calea Unirii, de legătură cu Burdujeni.

Caninele de companie taxate la asociaţie la fel ca şi stăpânii
· Şefi de asociaţii cer obligarea proprietarilor să facă curăţenie în urma câinilor scoşi la plimbare, cei care nu vor avea pungi şi făraş asupra lor urmând să fie sancţionaţi
Câinii ţinuţi în apartamente vor fi taxaţi la plata cheltuielilor comune către asociaţie la fel ca şi stăpânii. Cel puţin aşa s-a concluzionat ieri, în cadrul întâlnirii de la primărie dintre oficialii administrativului şi preşedinţii şi administratorii de asociaţii de proprietari, în care aceştia din urmă au reclamat că multă lume creşte unul sau mai multe lătrătoare în imobilul de locuit. Şefii de asociaţii au cerut ajutor municipalităţii, spunând că animalele fac zgomot şi mizerie şi că provoacă disconfort vecinilor din bloc. Viceprimarul Lucian Harşovschi le-a spus reprezentanţilor asociaţiilor de proprietari că, încă de anul trecut, în cadrul adunărilor generale s-au luat hotărâri de includere a câinilor pe lista de cheltuieli comune, însă doar începând ce cel de al doilea animal adăpostit în casă. Adjunctul şefului executivului local a subliniat că acolo unde asemenea prevederi nu există, decizia revine comitetului asociaţiei de proprietari. „Comitetul asociaţiei de proprietari poate lua o decizie, astfel încât primul câine să poată fi ţinut în apartament, iar pentru cel de al doilea sau următorii să se plătească cheltuieli administrative la fel ca şi în cazul oamenilor”, a subliniat Harşovschi. Viceprimarul dat exemplul unei persoane cu tulburări comportamentale din apartamentul căreia, în urma unei reclamaţii, poliţişti comunitari au evacuat mai multe canine, dar şi cazul unui judecător „cu 4-5 câini în casă”. „La aceştia din urmă nu avem ce le face, asociaţiile trebuind să ia o decizie”, reliefat Lucian Harşovschi. Şefii de asociaţii au mai solicitat luarea de măsuri pentru obligarea proprietarilor să facă curăţenie în urma câinilor scoşi la plimbare, iar cei care nu vor avea pungi şi făraş asupra lor să fie sancţionaţi. Intervenţia responsabililor de la asociaţii vine pe fondul ridicării zăpezii, trotuarele oraşului fiind pline de dejecţiilor animalelor de companie.

Filtre pentru căruţe la intrările dinspre Şcheia şi Pătrăuţi
Poliţiştii comunitari din subordinea primăriei municipiului Suceava vor organiza filtre la intrările dinspre localităţile vecine. Măsura este urmare a numeroaselor sesizări venite pe adresa executivului, scopul demersului fiind împiedicarea pătrunderii atelajelor hipo pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Primarul Ion Lungu face apel şi la ajutorul poliţiştilor de la circulaţie, numărul de agenţi comunitari fiind subdimensionat în raport cu nevoile. „Din păcate nu avem forţă de muncă suficientă la Poliţia Comunitară. Deşi în schemă există 50 de posturi libere, din cauza exigenţelor bugetare nu putem să le acoperim. Vom scoate la intrarea în oraş a patrulelor noastre şi facem apel şi la colaborarea Poliţiei municipale. Trebuie să facem filtre pentru a-i opri pe aceşti căruţaşi care vin în municipiul Suceava”, a declarat primarul. Dl Lungu precizează că, în principal, este vorba despre căruţele care vin din Şcheia în cartierul Obcini şi în Iţcani de la Pătrăuţi. Pe lângă că faptul că încurcă traficul şi aşa destul de dificil din oraş, conducătorii respectivelor atelaje scotocesc prin buncăre şi împrăştie gunoaiele în zonele din prejmă. Un regulament aprobat de Consiliul Local prevede că, în intervalul 15 martie-15 septembrie, şi între orele 6.00-8.00 şi 20.00-22.00, căruţele pot parcurge doar anumite străzi din municipiu, agreate fiind transporturile făcute de agricultori, prevederi care, evident, nu sunt respectate.

Municipalitatea riscă să nu mai primească bani de anvelopare termică
· Devină sunt firmele de construcţii care au întârziat nepermis de mult lucrările la primele 16 blocuri
Conducerea administraţiei locale sucevene i-a somat pe constructorii din programul local de creştere a eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe să finalizeze cât mai repede lucrările rămase din toamnă. Edilul şef Ion Lungu le-a pus în vedere acestora, cu prilejul comandamentului de ieri, că în condiţiile în care recepţia nu se va face în timp util, iar execuţia nu va fi de calitate, municipiul Suceava riscă să nu mai prindă finanţare şi pentru anul 2010. Aceasta deoarece resursele bugetare ale statului pe anul în curs sunt limitate, iar Guvernul nu va mai aloca fonduri decât administraţiilor locale care şi-au onorat obligaţiile asumate în 2009. În cadrul întrunirii de la sediul primăriei, constructorii s-au angajat că vor finaliza intervenţiile până la sfârşitul lunii în curs, ultimele două blocuri urmând a fi recepţionate însă tocmai pe data de 30 aprilie. „Este foarte important să finalizăm blocurile în execuţie, pentru a putea continua cu cele prinse în plan pentru acest an. Pentru că, în urma intervenţiilor de la Guvern, am primit răspuns că nu vom primi alţi bani până nu vom încheia aceste lucrări”, relevă edilul şef. Ion Lungu, a adăugat că anul trecut Suceava a pierdut 4 milioane de lei din cauză că, după ce au depus dosare la primărie, proprietarii din mai multe blocuri nu au confirmat şi faptul că vor participa financiar la anvelopare. În programul de reabilitare pe 2009 au beneficiat de fonduri guvernamentale 16 blocuri, izolarea lor având ca termen limită finele lui noiembrie. În acest an municipalitatea a înaintat în capitală o listă cu alte 15 imobile de locuit în comun care au nevoi urgentă de asemenea intervenţii.

Din cauza fondurilor diminuate
Economii la flori şi garduri vii
· Primăria nu va da pe spaţii verzi la fel de mulţi bani ca anul trecut, însă premiază cu 50.000 de lei asociaţiile fruntaşe la înfrumuseţare
Conducerea Primăriei vrea să stimuleze asociaţiile de proprietari care au intrat în campania de curăţenie de primăvară. Edilul şef Ion Lungu a anunţat că, în acest sens, la fel ca şi anul trecut, municipalitatea va organiza un concurs, cele mai merituoase asociaţii urmând a fi răsplătite cu premii în bani. Astfel, administrativul local pune la bătaie 50.000 de lei, prima clasată urmând a primi 20.000 de lei, cea de doua-15.000 de lei, iar a treia-10.000 de lei. De asemenea, se acordă şi o menţiune în sumă de 5000 de lei. „Primăria pune la bătaie 500 de milioane de lei vechi, dar pentru oamenii care se implică. La final se va face clasamentul cu asociaţiile care s-au remarcat mai mult, iar în luna mai vom da aceşti bani”, a declarat primul gospodar al urbei. Campania de curăţenie de primăvară se desfăşoară în perioada 1 martie-30 aprilie, până de Paşte fiind curăţate spaţiile verzi, toaletaţi arborii şi arbuştii, adunate deşeurile aruncate la întâmplare, igienizate euro-containerele, lichidate depozitele necontrolate de gunoaie etc. Intervenţiile au început cu muncitorii de la firma de salubritate Rosal, în teren urmând a fi scoşi şi lucrătorii Direcţie Domeniului Public din subordinea administrativului. Primarul Lungu a atenţionat asociaţiile că anul acesta, spre deosebire de 2009 - când unii au luat şi au dus şi la ţară - se vor face economii la flori şi garduri vii. „Nu mai sunt bani pentru risipă, fondurile sunt diminuate, dar în colaborare cu Direcţia Domeniului Public şi cu asociaţiile vom reuşi să administrăm în mod corespunzător spaţiile verzi”, a precizat dl. Lungu. După sărbătorile pascale vor fi vopsite gardurile de protecţie a spaţiilor verzi, grilajele şi bordurile.

Cinci luni de salarii neplătite la Staţiunea pentru Pomicultură Fălticeni
· La o producţie dublă şi de mai bună calitate faţă de anul anterior, problema vine dinspre preţul foarte mic oferit de achizitori, veniturile din vânzarea merelor neacoperind cheltuielile
Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni se confruntă cu serioase probleme economice şi financiare. Cel puţin aşa rezultă dintr-o informare înaintată Prefecturii Suceava de conducerea instituţiei fălticenene în care se arată că suprafaţa de teren de 160,3 hectare aflată în administrarea staţiunii este insuficientă pentru realizarea unei activităţi eficiente de cercetare-dezvoltare. Staţiunea reclamă lipsa fondurilor băneşti pentru efectuarea corectă şi la timp a tehnologiilor, dar chiar şi aşa, producţia de mere din 2009 a fost de 1800 tone, de peste două ori mai mare şi la o calitate superioară celei din 2008. Problema vine dinspre preţul foarte mic oferit de achizitori, veniturile realizate din valorificarea merelor neputând acoperi cheltuielile necesare, inclusiv cele cu salariile personalului. „Lipsa de fonduri băneşti a determinat reducerea treptată a personalului din toate sectoarele de activitate ale unităţii şi neplata salariilor acestuia pe o perioadă de peste cinci luni de zile”, se arată în materialul înaintat Prefecturii Suceava de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni.
În condiţii vitrege, anul trecut Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni a realizat tematica de cercetare ştiinţifică cu privire la îmbunătăţirea fondului de germo-plasmă la speciile pomicole cultivate în zonă şi a continuat cercetărilor cu privire la îmbunătăţirea tehnologiilor de cultivare a pomilor şi arbuştilor fructiferi în vederea producerii de fructe ecologice.

La debut de primăvară calendaristică,
Municipalitatea intră în forţă la investiţiile IPSA şi reabilitare termică blocurilor
Conducerea municipalităţii reia seria comandamentelor pe lucrările importante de investiţii care se desfăşoară în capitala de judeţ. Este vorba, în primul rând, despre cele din Programul ISPA de extindere şi modernizarea a reţelelor de apă şi de canalizare, precum şi de reabilitare a staţiei de epurare, lucrări care trebuie să se încheie la 31 decembrie. În prezent, se intervine pe străzile „Petru Rareş” şi Zamca”, dar şi pe Calea Unirii. Primarul Ion Lungu spune că încă din prima zi a lunii martie s-a intrat în forţă cu aceste investiţii, societatea de construcţii TMUBC, executant la alimentările cu apă, suplimentând deja forţa de muncă de pe fronturile de lucru. „De pe 1 martie, intrăm în linie dreaptă cu lucrările de investiţii. Reluăm şi acele întâlniri săptămânale, pentru a fi cât mai operativi şi a anunţa din timp străzile care ar urma să fie închise sau acelea pe care se vor introduce limitări ale circulaţiei”, subliniază edilul şef, care precizează că societăţile constructoare de pe ISPA sunt optimiste în ceea ce priveşte încadrarea în dead line-ul de la finele anului. În ceea ce priveşte reabilitarea termică blocurilor de locuinţe, până la venirea sezonului rece, execuţia a fost terminată la 11 dintre imobilele din programul pe anul trecut. Altele 5 blocuri au ajuns doar până la stadiul de amenajare estetică a faţadei, lucrările urmând a fi reluate de zilele acestea. Comandamentele cu proiectanţii, constructorii, diriginţii de şantiere, reprezentanţii Poliţiei, firmelor de utilităţi şi cu responsabilii compartimentelor de specialitate din cadrul executivului local au loc în fiecare zi de marţi.

În anul de criză 2009,
Numărul beneficiarilor de ajutor social a crescut cu 3 la sută
· În plată sunt şi aproape 1000 de familii cu peste 5 persoane, în judeţ înregistrându-se restanţe la achitarea drepturilor cuvenite
După un an de criză economică, judeţul Suceava are mai mulţi asistaţi social. Conform unei situaţii a Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială, la începutul anului 2010 în judeţ exista un total de 7034 de dosare de ajutor social în plată, 2680 pentru persoane singure, 1217 pentru familii cu 2 persoane, 1003 pentru familii cu 3 persoane, 823 pentru familii cu 4 persoane, 368 pentru familii cu 5 persoane şi 943 de dosare ale familiilor cu peste 5 persoane. Conform sursei citate, faţă de anul anterior, în 2009 numărul beneficiarilor suceveni de ajutor social a crescut cu 3%. În 2009, plătite cu titlu de ajutoare sociale au fost 5,4 milioane lei(54 miliarde lei vechi), în continuare înregistrându-se restanţe la plata acestor drepturi. Pe de altă parte, de la bugetele locale s-au mai achitat 390.000 lei reprezentând ajutoare de urgenţă destinate uni număr de 95 persoane şi familii afectate de incendii, calamităţi naturale sau accidente, precum şi peste 36.000 lei ajutoare de înmormântare pentru 65 familii aflate într-o asemenea neplăcută situaţie. Monitorizarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat a fost făcută de Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială, lunar rapoartele statistice transmise de către cele 114 primării fiind înaintate Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Primarul Lungu este
Pesimist vizavi de strategia naţională de termificare
· Administraţia locală vrea să-şi ia soarta în propriile mâini şi să construiască o centrală termică pe resturi de lemn
Şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu, va participa, la sfârşitul săptămânii, la dezbaterile din capitală pe marginea strategiei naţionale de termoficare. Întrunirea se va ţine la Ministerul Administraţiei şi Internelor, edilul şef de la Suceava manifestându-şi rezerva vizavi de rezultatul concret al discuţiilor. Primarul Lungu opinează că astfel de dezbateri au avut loc în repetate rânduri, problematica asigurării încălzirii în sistem centralizat rămânând, în continuare, una destul de apăsătoare. În acest context, ocupantul fotoliului din Areni face cunoscut că se va pune accent pe finalizarea şi dezbaterea cât mai rapidă, în Consiliul Local, a strategiei sucevene privind termoficarea locală. „Nu sunt foarte optimist faţă de rezultatele acestei întâlniri, pentru că au mai fost nenumărate discuţii de acest gen. Conducerea Termica şi Adunarea Generală a Acţionarilor vor veni cu o strategie locală pe care o vom aproba cât mai repede în Consiliul Local, astfel încât să ne luăm soarta în propriile mâini”, evidenţiază primarul. Ion Lungu mizează pe construirea unei noi centrale termice pe biomasă care va avea o capacitate strict dimensionată la nevoile de consum ale racordaţilor la sistemul centralizat. Aceasta ar urma să folosească resturile de masă lemnoasă de la exploatările din judeţ şi să aibă şi un anumit număr de arzătoare pe gaze naturale pentru vârful de sarcină din sezonul rece. Noua centrală are şanse să fie concretizată în baza unui parteneriat public privat, municipalitatea punând la dispoziţie terenul necesar.

Asociaţiile de proprietari, scoase la curăţenia de primăvară
Începând de ieri, primăria a iniţiat o campanie de curăţenie care se desfăşoară pe întreaga rază a municipiului Suceava. Primul gospodar al urbei reşedinţă, Ion Lungu, face cunoscut că acţiunea se desfăşoară în două etape, prima dintre ele până în sărbătorile pascale din acest an, cea de a doua încheindu-se înaintea datei de 1 mai. Campania a demarat cu împrăştierea mormanelor de zăpadă şi eliberarea trotuarelor de pojghiţele de gheaţă şi continuă cu montarea gardurilor de protecţie a spaţiilor verzi de pe lângă blocuri, distruse în urma intervenţiilor la reţelele de apă şi termoficare. La început de săptămână, conducerea executivului local a suplimentat şi numărul echipelor care acoperă cu pavele gropile din carosabil, după această procedură urmând a se trece la vopsirea bordurilor şi mijloacelor metalice de protecţie de pe marginea drumurilor. Dl. Lungu spune că în funcţie de evoluţia vremii, în cea de a treia decadă a lunii în curs s-ar putea trece şi la intervenţii cu bitum. Astăzi, primarul i-a convocat la o întâlnire pe preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de proprietari, aceştia fiind antrenaţi în acţiune şi trasându-li-se responsabilităţi în zonele lor de competenţă.