Comportamente
Criza economică ar fi trebuit să ducă la modificarea adaptată a comportamentului tuturor actorilor economici. Lucru care, evident, la noi, nu s-a întâmplat. Şi aceasta dacă ar fi să ne uităm doar la preţul apartamentelor noi, care nu au dat niciun pic înapoi. Operatorii de pe piaţa imobiliară continuă să ţină ştacheta ridicată, chiar dacă profiturile lor merg, uneori, şi până la sută la sută. Poziţie mai dificil de înţeles, în condiţiile în care creditul ipotecar a devenit inaccesibil. Băncile acordă credite tot mai scumpe şi în condiţii prohibitive, ]n timp ce dobânzile la depozitele populaţiei cresc neaşteptat de timid. Afectate la câştiguri, care - datorită marjei mari dintre dobânzile la credite, pe de o parte, şi cele la economiile populaţie, de cealaltă parte, în România sunt neşteătat de mari, unităţile financiar-bancare stau la cotitură. Gurile rele vorbesc că băncile au tendinţa de a-şi conserva lichidităţile, doar că vor da lovitura imobiliară. Mulţi dintre aceşti jucători mizează pe prăbuşirea preţurilor locuinţelor şi terenurilor, astfel încât să le poată cumpăra pe mai nimic, iar odată economia revigorată, să le revândă cu beneficii enorme. În altî ordine de idei, un exemplu de good practice care nu-şi găseşte loc la noi, este cel al ieftinirii mărfurilor. Astfel, în străinătate, marile magazine fac reduceri şi de 50 la sută, măsura urmărind atragerea clienţilor. Pe plaiurile mioritice însă, pe fondul scăderii puterii de cumpărare, şi la fel ca de fiecare dată de Sărbători, la rafturi cumpărătorii sunt aşteptaţi doar cu preţuri umflate. Ca în orice sistem anchilozat, în România lucrurile se mişcă anevoios, atât la pornire, cât şi la oprire. Inerţia face ca în ţara noastră regresul economic să nu aibă, deocamdată, un efect la fel puternic precum cel înregistrat la nivel mondial. Însă, specialiştii spun că, odată declanşată, criza va atinge toate dimensiunile societăţii şi va dura mai mult decât se crede acum.