viapress

05 octombrie 2009

Salariaţii de la şomaj sunt solidari cu dascălii şi gardienii de la puşcării
· Chiar dacă au fost în grevă, lucrătorii AJOFM nu au ignorat urgenţele
Cu toate că ieri au fost în grevă, pe lucrătorii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă nu i-a lăsat inima să nu asculte păsurile celor care nu au ştiut despre încetarea lucrului în sistemul funcţionăresc. Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al AJOFM, a declarat că, deşi angajaţii instituţiei s-au declarat, pentru o zi în stand by, aceştia nu au putut refuza „urgenţele”. Este vorba despre solicitanţii de servicii venind din zone îndepărtate ale judeţului, precum şi despre cei ale căror probleme nu sufereau amânare. „Suntem în formulă completă la locul de muncă şi, cu toate că s-a optat pentru încetarea lucrului, nu am putut să ignorăm urgenţele, ajutându-i pe oamenii care vin de la mare distanţă”, a menţionat dna Capverde, adăugând că trecuţi în planul doi, au fost, oarecum, cei care au apelat la servicii a căror satisfacere este mai puţin presantă. Potrivit purtătorului de cuvânt, greva lucrătorilor AJOFM este una de solidaritate cu personalul din învăţământ şi cel din sistemul penitenciarilor.
În judeţul Suceava rata şomajului a ajuns la 6,59%. În august, aceasta a crescut cu 0,76% faţă de luna precedentă, fiind cu 2,64 procente peste valoarea atinsă în aceeaşi perioadă a anului 2008. La începutul lui septembrie, în evidenţele instituţiei erau 16.683 de şomeri, dintre care 8892 de beneficiari de indemnizaţii şi 7691 de neindemnizaţi. AJOFM pune majorarea ponderii numărului de şomeri în populaţia activă a judeţului pe seama segmentului de neindemnizaţi, acesta depăşind cu 1800 de persoane nivelul înregistrat în luna în iulie. Peste 800 dintre noii veniţi, respectiv 45%, absolvenţi.

Greva nu se atinge de primăria Suceava
· Edilul Ion Lungu spune că este la lucru, la fel ca într-o zi obişnuită, sindicaliştii nefâcând vreo notificare în legătură cu încetarea activităţii
Greva anunţată la nivel naţional nu afectează activitatea Primăriei Suceava cu cetăţenii. Cel puţin aşa declară primarul Ion Lungu, care, ieri dimineaţă, era prezent la locul de muncă, la fel ca în oricare zi. Dl. Lungu spune că liderii sindicatului din cadrul administrativul nu l-au anunţat despre vreo manifestare de acest gen. Pe de altă parte, domnia sa reliefează că, împreună cu Consiliul Local, a dat dovadă de preocupare pentru asigurarea unor venituri decente pentru personalul din subordine, astfel încât lucrătorii pregătiţi să nu migreze înspre alte domenii mai bine plătite. „Nu mi s-a adus la cunoştinţă că, astăzi, va fi întreruptă activitatea la Primărie, din punctul meu de vedere aceasta desfăşurându-se normal. Noi avem relaţii bune cu sindicaliştii şi ei ştiu că, în calitate de primar, am încercat să fac tot ce e posibil din punct de vedere al salariilor. Cu toţii ştim că nu se poate face performanţă dacă personalul nu este plătit cum trebuie”, a evidenţiat edilul şef.
De subliniat este faptul că, în noiembrie 2007, conducerea primăriei anunţa că cheltuielile la capitolul „Autorităţi executive” al bugetului local al municipiului Suceava pe 2008 vor cunoaşte o majorare consistentă. Potrivit proiectului de venituri-cheltuieli, fondurile destinate aparatului propriu urmau a fi de 1,5 milioane lei, mai mari cu 400 de mii de lei faţă de un an în urmă. „Creşterea este semnificativă, urmare a aprobării contractului colectiv de muncă, acesta prevăzând noi sporuri”, preciza atunci şeful municipalităţii Ion Lungu. Un an mai tărziu, pe fondul primelor semne ale crizei economice, edilul şef menţiona că lucrătorii din sistem îşi vor primi al 13-lea salariu pe anul respectiv, existând posibilitatea ca, din 2009, să se renunţe la această formă de cointeresare financiară. Ocupantul fotoliului din Areni ţine să precizeze că la stimulentele de 2% s-a renunţat de mult timp şi că îşi asumă toată răspunderea pentru măsurile restrictive luate. Nu în cele din urmă, angajaţii administraţiei municipale nu vor mai fi fericiţii beneficiari ai primelor de Paşti şi Crăciun.

Comisarii judeţeni de mediu au făcut grevă de ocupaţie
· Lucrătorii de mediu suceveni s-au prezentat la slujbă, neplecând în teritoriu la controale
Lucrătorii de mediu suceveni au raliat parţial la mişcarea grevistă desfăşurată la nivel naţional. Ieri, angajaţii Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu erau prezenţi la serviciu, cu excepţia şefului acestuia, Adriana Iordache, convocată la o întrunire cu specific la Bucureşti. Responsabili din cadrul instituţiei ne-au spus că aderă doar al o grevă de tip japonez, comisarii de mediu venind la slujbă. În schimb, aceştia au renunţat, pentru o zi, la inspecţiile tematice sau cele curente din tren. „Suntem prezenţi la serviciu, însă astăzi nu vom pleca în teritoriu, pentru a face controale”, au arătat sursele citate.
În acelaşi context, şefa Comisariatului Regional al Gărzii de Mediu, Diana Croitoru a ţinut să confirme că toţi lucrătorii specializaţi sunt la muncă. Dna Croitoru a precizat că doar comisarii judeţeni suceveni au anunţat greva de „ocupaţie”, celelalte comisariate judeţene din Moldova nevenind cu vreo înştiinţare în acest sens. În subordinea Comisariatului Regional al Gărzii de Mediu Suceava funcţionează instituţiile judeţene profilate de la Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bacău şi Neamţ.

Pensionarii suceveni nu au avut de suferit de pe urma grevei din sistemul naţional
· „Activitatea s-a desfăşurat normal, conform orarului cotidian”, a explicat directorul CJS, Mirela Adomnicăi
Relaţia cu publicul a Casei Judeţene de Pensii Suceava nu a fost, ieri, afectată de anunţatele mişcări de protest din sistemul naţional. Directorul coordonator, Mirela Adomnicăi, a informat că, lucrurile au decurs normal, ca de obicei, în fiecare zi de luni. Dna Adomnicăi spune că liderul unuia dintre cele 2 sindicate a anunţat sttaf-ul Casei de Pensii că nu a fost contactat de conducerea sindicală naţională în vederea declanşării protestului, în timp ce, de la ceilalţi sindicalişti judeţeni, care lucrează cu pensionarii, nu s-a remarcat vreun gest pe linia susţinerii mişcării revendicative de la nivel de ţară. „Unul dintre liderii de sindicat ne-a spus că nu a fost contactat de confederaţia la care este afiliat, pentru o asemenea manifestaţie, iar celălalt sindicat nu a dat vreun semn că ar intenţiona să organizeze vreo formă de protest. Activitatea s-a desfăşurat normal, conform orarului cotidian”, a explicat Mirela Adomnicăi, adăugând că pensionarii suceveni nu au avut de suferit de pe urma demersurilor greviste. În trimestrul al doilea al anului 2009, pensionarii din judeţul Suceava reprezentau 20,4% din numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi 3% din cel de la nivel naţional. Judeţul Suceava se află pe locul 8 pe ţară la numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi pe poziţia a 30-a, ca mărime a pensiei medii primite.

Ultima săptămână în care se lucrează la magistralele de termoficare
· De sâmbătă se vor face doar lucrări de aducere a terenului la starea iniţială, de pe 15 octombrie fiind reluată şi furnizarea apei calde
Municipalitatea suceveană îşi menţine promisiunea de a relua furnizarea apei calde la jumătatea acestei luni. Primarul Ion Lungu susţine că, la mai mult de 7 dintre cele 13 obiective de pe magistrale de termoficare, lucrările au fost deja sistate, iar canalele aferente sunt în mare pare acoperite. „Au fost acoperite şanţurile şi se lucrează, în paralel, la repararea drumurilor, pentru a se putea circula, cât de cât, în condiţii bune”, evidenţiază primul gospodar al reşedinţei de judeţ. Edilul şef subliniază că aceasta este ultima săptămână în care se intervine la modernizarea magistralelor de transport a agentului termic şi că, deja, operatorul de termoficare a demarat umplerea reţelelor, precum şi probele de presiune aferente. De asemenea, domnia sa recunoaşte că execuţia se va opri la mai puţin de 90% din planificări, urmând a fi continuată o dată cu desprimăvărarea. De vină ar fi constructorii, care nu au venit cu numărul de muncitori cu care s-au prezentat la licitaţia de adjudecare a lucrărilor de reabilitare a termoficării sucevene. Primarul Lungu a ţinut să asigure că stocurile de combustibili sunt suficiente până la jumătatea lui ianuarie şi că acestea continuă să se acumuleze, conform graficului.

În iarna 2009-2010,
Circa de 18.000 de consumatori suceveni nu-şi pot acoperi costurile cu încălzirea
· În funcţie de consum şi intrările băneşti ale familiei, pentru consumatorii Termica pot avea facturi compensate în proporţie de 10% până la 90%
Primăria Suceava aşteaptă în jur de 18.000 de solicitanţi de ajutoare pentru suplinirea valorii ridicate a facturii la încălzirea locuinţelor în sezonul rece 2009-2010. Primarul Ioan Lungu a anunţat că, astăzi, va avea o întâlnire cu şefii asociaţiilor de proprietari, în cadrul căreia vor fi dezbătute eventualele neclarităţi şi se vor înmâna formularele tip pentru solicitarea sprijinului financiar al statului. Edilul şef apreciază că 13.000 dintre beneficiari sunt racordaţi la sistemul centralizat de termoficare, 3000 dintre suceveni au centrale termice, iar tot pe atâţia se încălzesc cu combustibili solizi sau lichizi. Ocupantul fotoliului din Areni informează că primesc ajutoare la căldură locuitorii urbei reşedinţă de judeţ cu venituri mai mici de 615 lei pe membru de familie. Astfel, în funcţie de consum şi intrările băneşti în casă, consumatorii Termica pot avea facturi compensate în proporţie de 10% până la 90%. Edilul şef precizează că dosarul poate fi depus, înainte de finele lunii octombrie, la sediul primăriei din Burdujeni, locaţie în care funcţionează Direcţia de Asistenţă Socială a executivului.

Până pe 1 septembrie
Circa 4000 de agenţi economici suceveni şi-au sistat sau suspendat activitatea
· Cei mai mulţi sunt sereleuri, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate
· În aceeaşi perioadă, au fost înmatriculate 1827 de firme noi, cu 1548 mai puţine decât numărul celor ieşite din joc
Aproape 4000 de operatori economici din judeţul Suceava au renunţat definitiv sau temporar la activitatea pe care o desfăşurau. Aşa rezultă dintr-o analiză a Federaţiei Patronale a IMM Suceava, care invocă date ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, de pe lângă tribunalul Suceava. Astfel, până la 1 septembrie, de la ONRC s-au radiat 669 de agenţi economici, iar alţii 2606 au cerut suspendarea activităţii. Au fost scoase definitiv din evidenţa 135 de societăţi comerciale, 7 societăţi pe acţiuni, 126 de societăţi cu răspundere limitată, 2 societăţi în nume comun, o unitate cooperatistă şi 533 de asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate, la suspendarea operării procedând 2442 de societăţi comerciale, o societate pe acţiuni, 2442 de societăţi cu răspundere limitată, 16 societăţi în nume comun, şi 164 de asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate. În aceeaşi perioadă, au fost înmatriculate la Oficiul Naţional a Registrului Comerţului 1827 de firme noi, cu 1548 mai puţine decât numărul celor ieşite din joc. Astfel, şi-au făcut loc pe piaţă 756 de societăţi comerciale, o societate pe acţiuni, 755 de societăţii cu răspundere limitată şi 3 unităţi cooperatiste. La 1 septembrie la ONRC erau înregistrate 25.779 de firme, comparativ cu 28.277 de agenţi economici la 31 decembrie

Judeţul Suceava are 10.000 de hectare de terenuri lucrate în regim ecologic
· Doar 724 de hectare sunt arabile, diferenţa reprezentând-o păşunile şi fâneţele
· Înregistraţi pentru producţia ecologică sunt 1111 de fermieri
Anul acesta compartimentul specializat al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava a eliberat 33 de licenţe de fabricaţie, beneficiarii fiind 19 agenţi economici. Potrivit datelor DADR, câte 7 licenţe au fost solicitate în domeniul laptelui şi produselor lactate, respectiv cel al cărnii şi produselor din carne. Totodată, s-au aprobat 5 licenţe pentru producţia de pâine, morărit şi panificaţie, 10 licenţe pentru patiserie şi cofetărie, iar altele 4 pentru ambalarea produselor alimentare.
Potrivit informării DADR, în 2009 s-au înregistrat şi un important număr de operatori pe piaţa produselor ecologice. Este vorba despre 3 procesatori de lapte ecologic, care produc caşcaval, şvaiţer, lapte consum, unt brânză de Olanda, brânză la burduf, precum şi de 3 exportatori ai acestor produse. Înregistraţi pentru producţia ecologică, în perioada la care facem referire, sunt 1111 de fermieri cu 7309 bovine, 342 de bovine, 187 de caprine, 61 de porcine , 274 de ecvine şi 1777 de păsări. De asemenea, în evidenţă figurează, în anul în curs, 33 de apicultori, cu 9350 de familii de albine şi 2 ferme de melci, cu o producţie de estimată de 5700 kg.
În judeţul Suceava este lucrată în regim ecologic o suprafaţă de 9922 de hectare, dintre care 724 de hectare de teren arabil şi 9180 de hectare de păşuni şi fâneţe(7,5 % din întreaga suprafaţă de păşuni şi fâneţe).

Intră în linie dreaptă cel mai mare proiect judeţean pe infrastructura de apă
· Suma ce va fi atrasă prin Programul Operaţional Sectorial de mediu se ridică la 120 milioane de euro
Autorităţile judeţene au aprobat master planul pentru proiectul de modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată, necesar obţinerii de finanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial(POS) de mediu. Şeful administrativului judeţean, Gheorghe Flutur a declarat că urmează întocmirea studiului de fezabilitate. „Este unul dintre cele mai mari proiecte pe care le va avea judeţul Suceava pentru apă şi canalizare”, a reliefat dl Flutur. Aplicaţia POS amintită este demarată la nivelul municipiul Suceava, prin programul ISPA de reabilitarea şi modernizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de apă uzată. Beneficiar final al acesteia este operatorul regional, respectiv societatea comercială ACET Suceava. Una dintre sarcinile Programului ISPA se referă la întocmirea, prin intermediul consultantului EPTISA Spania & MVV Energie AG Germania a aplicaţiei de accesare a fondurilor de coeziune pentru 7 oraşe din judeţ, localităţi urbane în care ACET asigură servicii de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv pentru Suceava, Fălticeni, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret şi Solca. Aplicaţia constă în întocmirea master planului, studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie, documentaţiei pentru autorizare şi a documentaţiei de atribuire. Pentru ca aplicaţia să fie eligibilă prin POS-Mediu, este obligatoriu ca aceasta să includă toate cele 114 unităţi administrativ-teritoriale, acestea din urmă asociindu-se deja în Asociaţia Judeţeană pentru Alimentări cu Apă, Canalizare şi Salubritate(AJAACS). Aplicaţia la nivelul întregului judeţ Suceava se ridică la aproximativ 120 milioane euro, sumă ce urmează a fi accesată din fonduri structurale.

De anul viitor,
Cofinanţare nerambursabilă de 40% din valoarea modernizării exploataţiilor agricole
· anunţă Ovidiu Donţu, director coordonator al OJPDRP
Începând cu 2010, procentul fondurilor nerambursabile acordate proiectelor de investiţii prin Măsura 1.2.1 „Modernizarea exploataţiilor agricole” se va micşora, fapt care atrage după sine schimbarea condiţiilor de finanţare, semnalează directorul coordonator la Oficiului Judeţean de Plăţi, Dezvoltare Rurală şi Pescuit Suceava, Ovidiu Donţu. În baza Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, până în 2009 România a avut posibilitatea de a porni de la un procent de 50% cofinanţare nerambursabilă, de anul viitor revenindu-se la procentul de 40% stipulat în Regulament. Astfel, în intervalul 2010-2013, valoarea maximă a fondurilor nerambursabile va fi de 800.000 de euro pe proiect, iar maximul eligibil a unui proiect nu va putea depăşi 2 milioane de euro. Dl. Donţu reliefează că pentru investiţiile realizate de tinerii agricultori cu vârsta sub 40 ani, la data depunerii cererii de finanţare, sprijinul nerambursabil de 40%, poate fi majorat cu încă 10%. De asemenea, directorul coordonator al OJPDRP menţionează că, după 2010, nu se va putea cere majorarea sprijinului nerambursabil cu 25% pentru investiţiile noi care au drept scop protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. „Majorarea cu 25% va fi, aşadar, valabilă doar până la sfârşitul anului, procentul de majorare a sprijinului cu 10% pentru investiţiile realizate de agricultorii din zonele montane cu handicap natural, în zone cu handicap natural şi în arii naturale protejate, încadrate în reţeaua Natura 2000, rămâne neschimbat 2010”, subliniază Ovidiu Donţu. În cazul proiectelor care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile, valoarea maximă a cofinanţării publice poate ajunge la 1,2 milioane de euro, faţă de 1,5 milioane de euro până acum. Valoarea maximă eligibilă a unui astfel de proiect poate fi de 3 milioane de euro, iar sprijinul nerambursabil va fi de maxim 40%. În cazul proiectelor care aparţin unei forme asociative şi care deservesc membrii acesteia, valoarea maximă a cofinanţării publice poate ajunge la 1,6 milioane de euro, cu o pondere a sprijinului nerambursabil de maxim 40%. Valoarea maximă eligibilă a unui astfel de proiect va fi de 4 milioane de euro.

03 octombrie 2009

Recoltatul cartofului şi sfeclei, îngreunat din cauza secetei
· „Nu se mai poate lucra absolut nimic, pentru că plugul sare din pământ”, relevă agronomii suceveni
Seceta face zile negre agricultorilor suceveni. Responsabili din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava spun că, pentru zile acestea, prognoza meteorologică anunţă căderi de precipitaţii de 3-4 litri pe metrul pătrat, cantitate insuficientă pentru acoperirea deficitului din sol. Agronomii evidenţiază că, din cauza pământului uscat, recoltatul cartofului şi sfeclei de zahăr se face cu mare dificultate. La fel, culturile deja semnate în campania de toamnă sunt la un stadiu de răsărire necorespunzător. „Sunt probleme mari în agricultură. Nu se mai poate lucra absolut nimic, pentru că plugul sare din pământ. De asemenea, culturile care au semănate, nu au răsărit”, reliefează oficiali ai primei instituţii agricole a judeţului Suceava.

Eliminat de PD-L, şeful DADR îşi poate găsi de unul singur o slujbă
· Dl. Indianu încriminează şicanele politicianiste, dar mai ales pe cele legate de finanţarea agriculturii, ţinând cont că Ministerul Finanţelor este apanajul democrat-liberalilor
Şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, social-democratul Ştefan Indianu, rămâne, deocamdată, pe poziţia pe care a cucerit-o prin concurs. Dl. Indianu spune că, în condiţiile în care conducerea centrală PSD va hotărî retragerea oamenilor pe care îi are la conducerea desconcentratelor din teritoriu, domnia sa nu va face opinie separată şi îşi va depune „mandatul” de şef al primei instituţii agricole a judeţului. „Dacă partidul va cere acest lucru, eu voi demisiona. Am un contract de management pentru un an de zile, în calitate de inginer agronom şi mi-am făcut, la Direcţie, treaba, aşa cum ştiu mai bine”, relevă dl Indianu.
Pe de altă parte, şeful Direcţiei Agricole susţine că nu se putea continua în ritmul impus de reprezentanţii PD-L din coaliţie, domnia sa încriminând atât şicanele politicianiste, dar mai ales pe cele legate de finanţare a agriculturii, ţinând cont că Ministerul Finanţelor este apanajul PD-L. Directorul coordonator susţine că agricultura suceveană a avut de suferit şi prin aceea că, în timp, posturile de la vârf nu au fost ocupate de oameni de specialitate. „Conducerea Direcţie Agricole, prin persoana prin care vă vorbeşte este de specialitate. Până acum, s-au făcut studii, proiecte, s-a lucrat în multe domenii şi aven experienţă în ceea ce priveşte latura europeană a relaţiilor noastre”, subliniază Ştefan Indianu, şeful DADR, adăugând că, nu a venit la Direcţia Agricolă doar pentru avea o funcţie ţi că atunci când se va impune, îşi va putea singur găsi un loc de muncă, în baza cv-ul pe care îl are.

Sucevenii au uitat de campania de colectarea hârburilor electronice
· Astăzi, locuitorii municipiului sunt aşteptaţi să se debaraseze de aparatura electro-casnică inutilă
Primăria municipiului Suceava anunţă sucevenii că, astăzi, vor putea să scape de aparatele electro-casnice care le-au devenit inutile. Viceprimarul reşedinţei de judeţ, Lucian Harşovschi, reaminteşte locuitorilor urbei reşedinţă de judeţ că ultima zi a fiecărei luni este destinată acestei acţiuni. „Populaţia municipiului Suceava şi agenţii economici pot scăpa de aceste deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Însă, facem un apel ca lumea să se implice mai mult, întrucât, în ultimul timp a scăzut cantitatea colectată”, relevă dl. Harşovschi, exprimându-şi speranţa că Suceava va reveni în topul colectorilor. Astfel, dacă în lunile aprilie şi mai 2009, adunate au fost doar 3,76 tone, anul trecut, în aceeaşi perioadă, în depozite au ajuns peste 15 tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice.
Potrivit HG nr. 448/2005, persoanele fizice care nu duc deşeurile pe care le deţin la punctele de colectare riscă amenzi de la 500 şi 1000 de lei.Din judeţul Suceava s-au înregistrat, în Registrul naţional, 37 agenţi economici producători de DEEE şi au fost înfiinţate punctele de colectare în toate localităţile urbane cu peste 20.000 de locuitori. Anul trecut, la nivelul întregului judeţ au fost adunate circa 150 de tone de hârburi electrice şi electronice, din acest punct de vedere Suceava deţinând o poziţie fruntaşă în ţară. Cu toate eforturile depuse, încă nu a fost atins obiectivul naţional de 4 kg de DEEe pe cap de locuitor.

120 de expozanţi la „Zilele agricultorului sucevean”
· La târgul din plin municipiul Suceava sunt aşteptaţi în jur de 50.000 de vizitatori, la debut de manifestări vremea fiind puţin potrivnică
În jur de 120 de participanţi expun, la prima ediţie a „Zilelor agricultorului sucevean”, manifestare organizată de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Staţiunea pentru Cercetare şi Dezvoltare Agricolă şi Direcţia Silvică Suceava, la ieşirea din municipiul Suceava, în zona Spitalului Judeţean de Urgenţă. Potrivit şefului DADR, Ştefan Indianu, târgul oferă produse agricole de toamnă, produse lactate şi de carmangerie, imput-uri în agricultură(pesticide şi îngrăşăminte etc), maşini şi utilaje agricole. Conform domniei sale, mărfurile sunt scoase la comercializare la preţuri de producător, circumstanţe în care sucevenii sunt invitaţi să nu rateze ocazia şi să-şi facă, în condiţii avantajoase, aprovizionarea pentru sezonul rece. Programul „Zilelor agricultorului sucevean” include, de asemenea, manifestări folclorice şi de divertisment, fermierii întreţinându-se pe teme profesionale. „Am încercat ca, prin acest târg, să reunim toate forţele din domeniul agricol, astfel încât vizitatorii să vină cu ideile lor şi să plece cu concluziile târgului. Important este ca tot ce înseamnă agricultor şi fermier, din judeţul Suceava, şi nu numai, care vizitează această expoziţie, să înţeleagă care este scopul manifestării noastre”, relevă dl Indianu, adăugând că toţi agenţii economici implicaţi din judeţ, dar nu numai, au fost încântaţi de iniţiativa unei manifestări dedicate recoltei de toamnă. Directorul coordonator al DADR recomandă agricultorilor să treacă pe la standurile marilor ofertanţi de maşini şi utilaje agricole şi care pot fi utile, atât micilor fermieri, cât şi marilor exploataţii. În domeniul agro-alimentar, sucevenii deţin supremaţia, cu produse proaspete de carmangerie, lactate, panificaţie, nelipsite fiind merele, cartofii, varza, precum şi toate cele necesare cămării gospodinelor. Spaţiului expoziţional i-a fost rezervat nu mai puţin de 3 hectare, iar contra ploii, binevenite, de altfel, au fost ridicate corturi protectoare. În sala de conferinţe a Staţiunii de Cercetări şi Dezvoltare Agricolă se vor ţine prelegeri pe teme specifice, iar după amiezile celor 3 zile ale manifestărilor vor fi agrementate cu spectacole folclorice. „Sperăm ca cest târg să îmbine tehnicul cu practicul, manifestarea dorindu-se o încununare a respectului pentru toţi cei care ostenesc în acest domeniu”, a opinat directorul coordonator al DADR, Ştefan Indianu, menţionând că la târg sunt aşteptaţi circa 50.000 de vizitatori.

01 octombrie 2009

De ziua vârstei a treia,
Pensionarii suceveni, copleşiţi de criză
· Primarul Ion Lungu le-a spus vârstnicilor că trebuie să se înţeleagă că nu este deloc uşor şi că domnia sa este alături de reprezentanţii unei generaţii de sacrificiu
· „Într-un an de criză, în care ne tot plângem că este nevoie de bani, numai de festivisme nu vă arde”, le-a spus aniversaţilor, deputatul democrat-liberal, Ioan Bălan
Pensionarii suceveni au fost sărbătoriţi cu prilejul Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice. Manifestarea a fost onorată de primarul PD-L, Ion Lungu, care a recunoscut că evenimentul este marcat într-o perioadă care nu este tocmai fericită, întrucât, dacă economia nu merge, implicit nici pensiile nu sunt la nivelul dorit. Dl Lungu nu a uitat, însă, să menţioneze că, exact de ziua lor, pensionarii beneficiază de o majorare a pensiei sociale de la 300 la 350 de lei, dar şi de o creştere de 2% a punctului de pensie. Cu toate acestea, a reliefat edilul şef, pensiile vârstnicilor nu sunt nici pe de parte acoperitoare. „A venit această criză financiară care, aşa cum se ştie, are implicaţii economice. Din păcate, trăim într-o situaţie anormală pentru ceea ce înseamnă echilibrul între persoanele active şi pensionari. Din nefericire, proporţia este în defavoarea persoanelor active. Dacă la începutul anilor 90, erau 8 milioane de lucrători şi 3 milioane de pensionari, în prezent numărul pensionarilor este de 6 milioane, iar al persoanelor active de 4 milioane. Astăzi, o persoană activă trebuie să asigure finanţare pentru un copil, un pensionar şi o persoană hadicapată”, a relevat primarul, adăugând, că trebuie să se înţeleagă că nu este deloc uşor şi că domnia sa este alături de reprezentanţii unei generaţii de sacrificiu.
Deputatul PD-L Ion Bălan a spus că nu vrea să dea vina pe nimeni pentru situaţia în care se află pensionarii, opinând că Guvernul va promova obiective de investiţii la care vor lucra românii aduşi acasă din străinătate, şi care, astfel, vor contribui la bugetul de pensii. „Eu sper ca, într-un an care nu va fi viciat de alegeri, să ne întâlnim într-o formulă mai largă, să sărbătorim aşa cum veţi dori ziua dumneavoastră. Anul acesta, numai de festivisme nu vă arde dumneavoastră, la fel cum nu ne arde nici nouă, într-un an de criză, în care ne tot plângem că este nevoie de bani”, a reliefat dl. Bălan că, din cauza acestei situaţii obiective, promisiunile PD-L nu au putut fi duse până la capăt.O parte dintre cei prezenţi l-au lăudat pe primarul Ion Lungu pentru curajul de a aborda reconstrucţia oraşului, unii având, pe de altă parte, diverse reproşuri punctuale legate de viaţa urbei. Aurele Necchiforean i-a făcut mincinoşi pe toţi guvernanţii pe care i-a avut România, dând ca exemplu Legea privind refugiaţii din fostele teritorii ocupate, refugiaţi care, din cauza tergiversării aplicării actului normativ, dar şi vârstei înaintate a beneficiarilor, nu va mai ajunge niciodată să-şi facă efectele. Constantin Moraru, fost director al Casei de Pensii, a scos în evidenţă inechităţile provocate de diversele legi speciale de pensionare, arătând că există discriminări importante şi că speră că actuala putere, prin normele deja adoptate, la va îndepărta.

PRM cere electoratului să aibă grijă la promisiunile mincinoase
În prag de campanie electorală pentru alegerile din noiembrie 2009, PRM Suceava recomandă alegătorilor să nu se mai lase pradă amăgirilor mincinoase ale formaţiunilor politice. „Perioada promisiunilor de tot felul, specifice campaniei electorale, se apropie de marea masă a alegătorilor. De aceea, PRM Suceava atrage atenţia votanţilor să aibă grijă pentru cine îşi exprimă opţiunile, astfel încât să nu fie păcăliţi, din nou, cu sloganuri expirate pe care le proferează unii sau alţii”, a declarat vicepreşedintele cu probleme organizatorice a organizaţie judeţene Suceava a Partidului România Mare, Marcel Murariu. Dl. Murariu spune că, de-a lungul ultimilor 20 de ani, oamenii politici s-au luptat între ei doar pentru ciolan, iar care cum au ajuns la putere, în loc să se ocupe de binele populaţiei ţării, de dezvoltarea economică şi socială, a sănătăţii, învăţământului, culturii, nu au avut ca ţintă decât de ideea propriei îmbogăţirii, facile şi rapide. De aceea – opinează liderul PRM Suceava - nu mai miră pe nimeni starea de înapoiere în care se zbate o bună mare parte a sectoarelor economiei naţionale, cât şi fatul că ţăranii români au cel mai scăzut nivel de trai din Europa. „Suntem convinşi că, de data aceasta, românii vor face uz de înţelepciunea ce îi caracterizează şi, stăpâni pe votul ce îl vor da, vor alege înlocuirea din rădăcini a răului care a măcinat România”, a conchis Marcel Murariu.

Compania Naţională de Investiţii dă bani Sucevei pentru locuinţele destinate chiriaşilor evacuaţi din casele naţionalizate
O sumă de 800.000 de lei ar urma să se îndrepte înspre municipiul Suceava în vederea ducerii la capăt a lucrărilor de la locuinţele pentru evacuaţii din casele naţionalizate. Primarul Ion Lungu spune că a avut o întrevedere cu oficialii Companiei Naţionale de Investiţii, aceştia dând asigurări că fondurile vor fi disponibilizate în perioada următoare. „La blocurile pentru chiriaşii evacuaţi din casele naţionalizate mai sunt necesare 8 miliarde de lei vechi, fondurile necesare urmând a fi completate şi cu alocări de la bugetul local”, subliniază edilul şef. Banii vor lua calea construirii locuinţelor sociale pentru chiriaşii evacuaţi din imobilele luate abuziv de statul comunist, iar ulterior revendicate de către foştii proprietari. Executantul lucrărilor la blocul de locuinţe pentru evacuaţii din casele naţionalizate este Comprin Dărmăneşti. Firma a câştigat licitaţia organizată de Primăria Suceava cu o ofertă de 3,1 milioane lei, faţă de 3,5 milioane lei, cea a societăţii de construcţii Muha Suceava. Suma reprezintă 75% din valoarea stabilită iniţial pentru investiţie, întrucât Consiliul Local a aprobat indicatori tehnico-economici de 5 milioane lei. Execuţia ar putea fi încheiată la finele anului, blocul fiind ridicat în Bulevardul „1 Decembrie 1918”, zona Metro, conţinând 40 de unităţi de locuit, respectiv 30 de apartamente cu două camere şi 10 garsoniere. Imobilul este împărţit în două tronsoane, fiecare dintre ele cu subsol, trei etaje şi mansardă. În situaţia de a-şi pierde locuinţele pe care le-au ocupat cu chirie se află 28 de suceveni. Majoritatea acestora sunt bătrâni sau beneficiari de asistenţă socială, cu preponderenţă din cartierul Iţcani, şi mai puţin din Burdujeni. Execuţia la obiectivul amintit a început în noiembrie 2007.

În urma negocierilor purtate
Municipalitatea suceveană are acces la încă 5 milioane de lei din creditul Dexia
· Suma va fi trasă până la finele anului şi va fi orientată înspre lucrări de investiţii de pe raza municipiului
Primăria Suceava va trage, până la sfârşitul anului, 5 milioane de lei în contul emisiunii de obligaţiuni municipale de 50 de milioane de lei. Anunţul este făcut de edilul şef , Ion Lungu, decizia survenind discuţiilor pe care edilul şef le-a avut cu conducerea Dexia Kommunalkredit Bank AG Viena. „Am abordat o strategie de tragere din acest credit până sfârşitul anului. Pentru lucrările de investiţii din municipiu vom mai accesa, în acest an, încă 50 de miliarde de lei vechi. Astfel, există premise să realizăm cât mai mult din ceea ce ne-am propus în 2009”, precizează ocupantul fotoliului din Areni.
În urma unor demersuri întreţinute, în prima parte a lui august Primăria municipiului Suceava reuşit redeschiderea finanţării din contractul de creditare semnat cu Dexia Kommunalkredit Bank AG Viena în cadrul contractului emisiuni de obligaţiuni municipale de 50 de milioane de lei. De atunci, au fost trase circa 6 milioane de lei, una dintre investiţiile beneficiare fiind cea privind reabilitarea străzii „Cernăuţi”
Contractul de creditare pentru emisiunea de obligaţiuni municipale a fost semnat pe 16 aprilie 2008, la Suceava, de către şeful administraţiei sucevene, Ion Lungu, şi directorul Dexia Kommunalkredit Bank AG Viena, Wolfgang Viehauser, împrumutul fiind cel mai mare angajat de municipalitatea suceveană după Revoluţie. Este vorba despre un credit de tip „bridge loan”, acesta urmând a se transforma în obligaţiuni după un interval de 3 ani de la parafarea contractului. Valoarea creditului era, la acea dată, de aproximativ 15 milioane de euro, acesta se întinde pe 23 de ani, în perioada de tragere urmând a se plăti dobânzi doar la suma angajată. În luna iunie anul acesta, Dexia Kommunalkredit Bank AG Viena punea în vedere Primăriei că va debloca finanţarea doar după ce datoriile administraţiei sucevene vor scădea sub 50 de milioane de lei, adică echivalentul creditului pus de bancă la dispoziţia acesteia din urmă.

Primăria îşi onorează datoriile către constructorii de la apă, canalizare şi epurare
· Restanţele către executanţi se ridicau la 1,1 milioane de euro
Firmele care intervin în cadrul Programului ISPA de reabilitare a reţelelor de apă, canalizare şi staţiei de epurare municipale îşi vor primi banii pe care îi au de încasat în contul lucrărilor făcute în Suceava. În urma unei descinderi în capitală, primarul Ion Lungu a anunţat ieri, că Ministerul de Finanţe a deblocat fondurile necesare. Datoriile către prestatori se ridicau la 1,1 milioane de euro, până acum fiind făcute plăţi restante de aproape 600.000 de euro. „Din cei 1,1 milioane de euro restanţă s-au plătit aproape 600.000 de euro şi avem asigurări că, în perioada următoare se va primi întreaga sumă”, a declarat edilul şef. Lansarea oficială a Programului ISPA, cu prima etapă a acestuia, s-a făcut pe 22 mai 2008, pe strada „Cpt Grigore Andrei” din cartierul Burdujeni-sat. Atunci, primarul Ion Lungu spunea că, afectate vor fi 91 de străzi din toate cartierele Sucevei şi că, funcţie de condiţiile climatice, lucrările efective de reabilitare vor fi încheiate în decembrie 2010.
Valoarea totală a investiţiilor din cea dintâi etapă a Programului ISPA se ridică la 52,68 milioane euro, dintre care 33,442 milioane euro reprezentând finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, 12,55 milioane euro – participare a Guvernului României şi 6,68 milioane euro – împrumut de la banca germană KFW. În urma licitaţiilor, executantul sistemului de alimentare cu apă a fost declarat concernul TMUCB şi ERG Termrom Bucureşti, pentru suma de 14,89 milioane euro, în timp ce lucrările la reţeaua de canalizare au fost adjudecate de compania Ludwig Pfeifer Germania, cu un contract de 20,96 milioane euro. De modernizarea staţiei de epurare se ocupă Dytras Spania, contra a 13,66 milioane euro. Contractul de asistenţă tehnică a fost semnat cu firma germană Eptisa şi are valoarea de 3,16 milioane euro.