„Ocolul infinitului mic, pornind de la pitic!”
Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava lansează proiectul regional „Ocolul infinitului mic, pornind de la pitic!”. Colaboratori în cadrul acţiunii sunt Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău, agenţiile judeţene subordonate din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, câte 6 grădiniţe din fiecare dintre judeţe, precum şi Asociaţia „Scut verde” Oneşti. Potrivit directorului executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, Vasile Oşean, este vorba despre un proiect educaţional, care are ca scop familiarizarea populaţiei cu procesul de colectare selectiva a deşeurilor, acesta fiind finanţat de Administraţia fondului pentru mediu Bucureşti şi „Scutul Verde” Oneşti. Coordonatorul pe Suceava este inspectorul şcolar pe educaţie formală si nonformală Tatiana Vîntur de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava. Antrenate în acţiune sunt grădiniţa din Bosanci şi „Aşchiuţă”, „Ţăndărică”, „Maria Montessori”, „Mihai Eminescu” şi „Obcini”, toate din Suceava. „Ocolul infinitului mic, pornind de la pitic!”este un proiect complex, grupurile ţintă vizate fiind structurate pe mai multe orizonturi de aşteptare, respectiv preşcolar, parental, al comunităţii locale şi regional. Acesta include o campanie de conştientizare privind colectarea selectivă a deşeurilor în grădiniţe şi mediul falmilial, workshop-uri artistice, activităţi de ecologizare în curtea unităţilor preşcolare etc.
09 martie 2009
Pentru că nu au fost folosite
Materialele de construcţii pentru sinistraţi ajung la rezerva de stat
Prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, a informat ieri, într-o întâlnire cu presa, că importante cantităţi de materiale de construcţii destinate reconstruirii locuinţelor afectate de inundaţiile din iulie 2008 vor ajunge la depozitul rezervelor statului de la Bacău. Dl. Popescu a declarat că într-o asemenea s-a ajuns după ce într-o hotărâre de guvern au fost prinse mai multe case decât era necesar. Este vorba despre 23 de locuinţe din Arbore, obiective neafectate de puhoaie, dar care fiind în zonă inundabilă trebuiau strămutate. „Nefiind afectate de inundaţii, materialele respective nu pot fi folosite la reconstruirea acestor 23 de case”, a precizat prefectul Popescu. Reprezentantul Guvernului în teritoriu spune că materiale în cauză vor fi transportate la rezervele statului de către firme sucevene care au solicitat doar plata contravalorii combustibilului, banii necesari fiind asiguraţi din fondurile la dispoziţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Suma rămasă în urma transportului va fi repartizată cetăţenilor a cărora reconstrucţie a caselor nu au fost încă finalizată, în special a celor din comuna Ulma. La rezerva de la Bacău vor ajunge 480 de metri cubi de BCA, 180 de tone de ciment, 17,9 tone de armătură de oţel-beton, 100 de metri cubi de lemn, 86 de metri cubi de cherestea, 2900 de metri pătraţi de tablă, 31 de uşi de interior, 31 de uşi de exterior, mai multe zeci de ferestre, balast şi nisip. Prefectul făcut mai multe verificări în localităţile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor din vara trecută, domnia sa precizând că, „în unele cazuri lucrurile au mers, bine, iar în altele au mers prost”, funcţie de modul de implicare a administraţiilor locale.
Materialele de construcţii pentru sinistraţi ajung la rezerva de stat
Prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, a informat ieri, într-o întâlnire cu presa, că importante cantităţi de materiale de construcţii destinate reconstruirii locuinţelor afectate de inundaţiile din iulie 2008 vor ajunge la depozitul rezervelor statului de la Bacău. Dl. Popescu a declarat că într-o asemenea s-a ajuns după ce într-o hotărâre de guvern au fost prinse mai multe case decât era necesar. Este vorba despre 23 de locuinţe din Arbore, obiective neafectate de puhoaie, dar care fiind în zonă inundabilă trebuiau strămutate. „Nefiind afectate de inundaţii, materialele respective nu pot fi folosite la reconstruirea acestor 23 de case”, a precizat prefectul Popescu. Reprezentantul Guvernului în teritoriu spune că materiale în cauză vor fi transportate la rezervele statului de către firme sucevene care au solicitat doar plata contravalorii combustibilului, banii necesari fiind asiguraţi din fondurile la dispoziţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Suma rămasă în urma transportului va fi repartizată cetăţenilor a cărora reconstrucţie a caselor nu au fost încă finalizată, în special a celor din comuna Ulma. La rezerva de la Bacău vor ajunge 480 de metri cubi de BCA, 180 de tone de ciment, 17,9 tone de armătură de oţel-beton, 100 de metri cubi de lemn, 86 de metri cubi de cherestea, 2900 de metri pătraţi de tablă, 31 de uşi de interior, 31 de uşi de exterior, mai multe zeci de ferestre, balast şi nisip. Prefectul făcut mai multe verificări în localităţile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor din vara trecută, domnia sa precizând că, „în unele cazuri lucrurile au mers, bine, iar în altele au mers prost”, funcţie de modul de implicare a administraţiilor locale.
Comisarul şef Harasim se retrage
Şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava, Constantin Harasim, a anunţat, ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că se retrage din funcţia de şef al instituţiei sucevene. În acest sens, dl Harasim s-a adresat conducerii Comisariatului General al Gărzii Naţionale de Mediu solicitând trecerea sa pe vechea poziţie de simplu comisar. „Subsemnatul ing. Harasim Constantin, comisar şef(coordonator) al Comisariatului Judeţean Suceava, prin prezenta, la cererea mea, vă solicit a fi de acord cu eliberarea mea din această funcţie şi revenirea mea pe funcţia specifică postului de comisar”, se arată în solicitarea înaintată comisarului general Silvian Ionescu. Constantin Harasim spune că a luat această decizie pe fondul schimbării culorii politice a Guvernului, înţelegând să facă loc persoanelor ce vor fi desemnate să aplice politica noului Cabinet. „Având în vedere că cei care m-au susţinut pentru funcţia de comisar şef nu mai sunt, astăzi, la guvernare, personal consider că trebuie să las locul colegilor, sau altor cadre pregătite”, subliniază dl Harasim, adăugând că a colaborat bine cu toate instituţiile din judeţ şi că a venit în întâmpinarea problemelor cetăţenilor. Constantin Harasim a fost numit comisar şef al Comisariatului Judeţean de Mediu în vara lui 2006.
Şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava, Constantin Harasim, a anunţat, ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că se retrage din funcţia de şef al instituţiei sucevene. În acest sens, dl Harasim s-a adresat conducerii Comisariatului General al Gărzii Naţionale de Mediu solicitând trecerea sa pe vechea poziţie de simplu comisar. „Subsemnatul ing. Harasim Constantin, comisar şef(coordonator) al Comisariatului Judeţean Suceava, prin prezenta, la cererea mea, vă solicit a fi de acord cu eliberarea mea din această funcţie şi revenirea mea pe funcţia specifică postului de comisar”, se arată în solicitarea înaintată comisarului general Silvian Ionescu. Constantin Harasim spune că a luat această decizie pe fondul schimbării culorii politice a Guvernului, înţelegând să facă loc persoanelor ce vor fi desemnate să aplice politica noului Cabinet. „Având în vedere că cei care m-au susţinut pentru funcţia de comisar şef nu mai sunt, astăzi, la guvernare, personal consider că trebuie să las locul colegilor, sau altor cadre pregătite”, subliniază dl Harasim, adăugând că a colaborat bine cu toate instituţiile din judeţ şi că a venit în întâmpinarea problemelor cetăţenilor. Constantin Harasim a fost numit comisar şef al Comisariatului Judeţean de Mediu în vara lui 2006.
Prefectul Popescu are consilier pe probleme de aderare la spaţiul Schengen
Prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, are, de ieri, pe un consilier pe probleme de aderare la spaţiul Schengen. Este vorba despre sub-inspectorul de poliţie, Bogdana Crăciun, care a lucrat la Inspectoratul Judeţean de Poliţie, fiind subofiţer responsabil cu pregătirea personalului cu atribuţii în cadrul Programului Schengen. ”Am luat această decizie, având în vedere că judeţul Suceava este monitorizat pe această linie, proaspătului consilier revenindu-i atribuţiile de coordonare a acestei activităţi şi a relaţiei cu instituţiile implicate, în ceea ce priveşte respectarea foii de parcurs pentru intrarea în spaţiul Schengen”, a arătat dl. Popescu. Şeful serviciilor desconcentrate ale ministerelor în teritoriu a menţionat că urmează să mai aibă un consilier pe problemele minorităţii rome, solicitând liderului acesteia din urmă, Virgil Pohoaţă, să nominalizeze trei persoane candidate. Ţara noastră ar putea adera la spaţiul Schengen - zonă de liberă circulaţie europeană - în anul 2011. Şeful de cabinet al prefectului Sorin Arcadie Popescu este psihologul Monica Tătaru.
Prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, are, de ieri, pe un consilier pe probleme de aderare la spaţiul Schengen. Este vorba despre sub-inspectorul de poliţie, Bogdana Crăciun, care a lucrat la Inspectoratul Judeţean de Poliţie, fiind subofiţer responsabil cu pregătirea personalului cu atribuţii în cadrul Programului Schengen. ”Am luat această decizie, având în vedere că judeţul Suceava este monitorizat pe această linie, proaspătului consilier revenindu-i atribuţiile de coordonare a acestei activităţi şi a relaţiei cu instituţiile implicate, în ceea ce priveşte respectarea foii de parcurs pentru intrarea în spaţiul Schengen”, a arătat dl. Popescu. Şeful serviciilor desconcentrate ale ministerelor în teritoriu a menţionat că urmează să mai aibă un consilier pe problemele minorităţii rome, solicitând liderului acesteia din urmă, Virgil Pohoaţă, să nominalizeze trei persoane candidate. Ţara noastră ar putea adera la spaţiul Schengen - zonă de liberă circulaţie europeană - în anul 2011. Şeful de cabinet al prefectului Sorin Arcadie Popescu este psihologul Monica Tătaru.
De ziua lor
Comisarii de mediu pun umărul la stabilizarea versantului de nord-est al Sucevei
· Aceştia, împreună cu voluntarii de mediu şi zeci de elevi de la eco-şcolile din municipiu vor planta salcâmi în spatele Pieţei Mari
Comisarii de mediu pun umărul la stabilizarea versantului de nord-est al Sucevei
· Aceştia, împreună cu voluntarii de mediu şi zeci de elevi de la eco-şcolile din municipiu vor planta salcâmi în spatele Pieţei Mari
Joi, de ziua Gărzii Naţionale de Mediu, lucrătorii instituţiei sucevene de mediu vor sărbători prin plantarea de puiet pe una dintre zonele deficitare ale reşedinţei de judeţ. Constantin Harasim, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, spune că, împreună cu Primăria, aleasă a fost zona din spatele Pieţei Mari a versantului de nord al urbei, perimetru suferind de pe urma alunecărilor de teren. „Suntem iniţiatorii unei acţiuni de plantare de puiet pe un tren degradat, aflat în pantă, pus la dispoziţie de partenerul nostru în acţiune, Primăria municipiului Suceava”, reliefează comisarul şef. Plantaţi vor fi circa 250 de salcâmi asiguraţi de Direcţia Silvică Suceava, în acţiune fiind antrenaţi în jur de 60 de elevi de la eco-şcolile din oraş, precum şi voluntari de mediu de la GEC Bucovina. Deoarece, pământul este încă amorţit de pe urma iernii, campania va continua pe tot parcursul lui martie, plantate urmând a fi până la 800 de fire de salcâm. Comisarii de mediu se află la cea de a treia aniversare a Zilei Gărzii Naţionale de Mediu, anul trecut, la a doua celebrare, lucrătorii Comisariatului plantând 100 de fire din specia stejar şi 100 de fire de arbuşti ornamentali. În colaborare cu Direcţia Domeniului Public a Primăriei Suceava, ca locaţie ţintă a fost stabilită zona pasarelei de cale ferată de lângă fosta zonă industrială Burdujeni.
Flutur nu exclude o rectificare prin tăierea de fondurilor cuvenite comunităţilor locale
· Sumele de care vor beneficia primăriile depind de gradul de colectare a taxelor şi impozitelor
Nici bine nu au fost repartizate sumele de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale din judeţ, că administraţia judeţeană se gândeşte deja la o rectificare de fonduri. Necesitatea unui rectificativ a fost reclamată de însuşi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, căruia îi place să creadă că demersul va fi unul aducător de bani în plus. Potrivit dlui Flutur, acest lucru depinde de gradul de colectarea a veniturilor, fondurile împărţite la echilibrare, asigurând, deocamdată, funcţionarea primăriilor. „Eu sper într-o rectificare pozitivă, lucru care depinde de gradul de colectare”, a reliefat şeful executivului judeţean. Domnia sa evidenţiază că eforturi mari s-au făcut şi pentru obţinerea sumelor repartizate zilele acestea „bătălia nefiind deloc uşoară”. În aceste circumstanţe, conducerea Consiliului Judeţean a solicitat deblocarea din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului a restanţelor datorate primăriilor calamitate în iulie 2008, dar şi de fonduri pentru unităţile administrativ-teritoriale de frontieră care trebuie să aplice programul Schengen de întreţinere a fâşiei. Direcţia Generală a Finanţelor Publice a dat înspre repartizare Consiliului Judeţean 32,3 milioane lei cu titlul de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, precum şi 12,1 milioane lei defalcări din impozitul pe venit.
· Sumele de care vor beneficia primăriile depind de gradul de colectare a taxelor şi impozitelor
Nici bine nu au fost repartizate sumele de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale din judeţ, că administraţia judeţeană se gândeşte deja la o rectificare de fonduri. Necesitatea unui rectificativ a fost reclamată de însuşi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, căruia îi place să creadă că demersul va fi unul aducător de bani în plus. Potrivit dlui Flutur, acest lucru depinde de gradul de colectarea a veniturilor, fondurile împărţite la echilibrare, asigurând, deocamdată, funcţionarea primăriilor. „Eu sper într-o rectificare pozitivă, lucru care depinde de gradul de colectare”, a reliefat şeful executivului judeţean. Domnia sa evidenţiază că eforturi mari s-au făcut şi pentru obţinerea sumelor repartizate zilele acestea „bătălia nefiind deloc uşoară”. În aceste circumstanţe, conducerea Consiliului Judeţean a solicitat deblocarea din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului a restanţelor datorate primăriilor calamitate în iulie 2008, dar şi de fonduri pentru unităţile administrativ-teritoriale de frontieră care trebuie să aplice programul Schengen de întreţinere a fâşiei. Direcţia Generală a Finanţelor Publice a dat înspre repartizare Consiliului Judeţean 32,3 milioane lei cu titlul de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, precum şi 12,1 milioane lei defalcări din impozitul pe venit.
Centru de informare turistică de 1,2 milioane de euro
O sumă de 1,2 milioane de euro va fi cheltuită pentru amenajarea viitorului Centru de informare turistică al judeţului. Anunţul este făcut de către Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, care precizează că proiectul va fi materializat în cel mai scurt timp. În acest sens, a fost aleasă o locaţie cu vizibilitate maximă, în preajma Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” şi Hotelului „Bucovina”. „Am ales acest loc, deoarece este un spaţiu ultra-central şi, de asemenea, avem nevoie şi de ieşire în parcare”, arată dl. Flutur. Imobilul va fi înălţat pe două niveluri şi va avea mai multe birouri de relaţii cu operatorii din turism şi vizitatorii. Lucrările propriu zise vor înghiţi fonduri europene de 500.000 de euro, alte 700.000 de euro luând calea dotărilor. În ţară vor funcţiona 10 astfel unităţi de informare turistică.
O sumă de 1,2 milioane de euro va fi cheltuită pentru amenajarea viitorului Centru de informare turistică al judeţului. Anunţul este făcut de către Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, care precizează că proiectul va fi materializat în cel mai scurt timp. În acest sens, a fost aleasă o locaţie cu vizibilitate maximă, în preajma Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” şi Hotelului „Bucovina”. „Am ales acest loc, deoarece este un spaţiu ultra-central şi, de asemenea, avem nevoie şi de ieşire în parcare”, arată dl. Flutur. Imobilul va fi înălţat pe două niveluri şi va avea mai multe birouri de relaţii cu operatorii din turism şi vizitatorii. Lucrările propriu zise vor înghiţi fonduri europene de 500.000 de euro, alte 700.000 de euro luând calea dotărilor. În ţară vor funcţiona 10 astfel unităţi de informare turistică.
PRM Suceava semnalează:
Creşterea nemulţumirea sucevenilor faţă de politica Guvernului
· Unul din motive este şi creşterea cheltuielilor cu încălzirea, ajunse până la nivelul unei pensii obişnuite
PD-L şi PSD nu ţi-au onorat nici măcar în mică măsură promisiunile din campania electorală. Acestea din urmă sunt reamintite sucevenilor de către vicepreşedintele organizaţiei judeţene a PRM Suceava, Vasile Cerlincă, acesta precizând, într-o conferinţă de presă, că marii duşmani de dinainte de alegerile parlamentare au devenit acum prieteni la cataramă. Dl Cerlincă reliefează că nu vrea să acuze, dar a trecut 3 luni de guvernare, şi că vede tot mai mulţi oameni nemulţumiţi, unul din motive fiind şi creşterea cheltuielilor cu încălzirea, ajunse până la nivelul unei pensii. Vicepreşedintele peremist a exemplificat cu făgăduielile neonorate privind creşterea salariului minim, punctului de pensie, salariilor profesorilor, reducerea TVA până a 5% la alimentele de bază, majorarea bursei pentru studenţi, reducerea impozitelor pe salarii, creşterea alocaţiei pentru copii, subvenţionarea dobânzii la credite ipotecare, etc. „Înainte de alegeri, PD-L şi PSD se acuzau reciproc, despre cum şi care a furat mai mult. Acum au devenit parteneri şi s-au unit pentru binele oamenilor, susţin ei. Lumea i-a ales, au majoritate în Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Suceava şi, nemaiputându-se vorbi despre opoziţie, orice proiect trece uşor, fără piedici. Doar de ar fi vorba de proiecte bune”, arată vice-liderul organizaţie judeţene a Partidului România Mare. Dl. Cerlincă este de părere că autorităţile sucevene ar trebui să lucreze în interesul populaţie şi să nu mai dea vina pe criza economică.
Creşterea nemulţumirea sucevenilor faţă de politica Guvernului
· Unul din motive este şi creşterea cheltuielilor cu încălzirea, ajunse până la nivelul unei pensii obişnuite
PD-L şi PSD nu ţi-au onorat nici măcar în mică măsură promisiunile din campania electorală. Acestea din urmă sunt reamintite sucevenilor de către vicepreşedintele organizaţiei judeţene a PRM Suceava, Vasile Cerlincă, acesta precizând, într-o conferinţă de presă, că marii duşmani de dinainte de alegerile parlamentare au devenit acum prieteni la cataramă. Dl Cerlincă reliefează că nu vrea să acuze, dar a trecut 3 luni de guvernare, şi că vede tot mai mulţi oameni nemulţumiţi, unul din motive fiind şi creşterea cheltuielilor cu încălzirea, ajunse până la nivelul unei pensii. Vicepreşedintele peremist a exemplificat cu făgăduielile neonorate privind creşterea salariului minim, punctului de pensie, salariilor profesorilor, reducerea TVA până a 5% la alimentele de bază, majorarea bursei pentru studenţi, reducerea impozitelor pe salarii, creşterea alocaţiei pentru copii, subvenţionarea dobânzii la credite ipotecare, etc. „Înainte de alegeri, PD-L şi PSD se acuzau reciproc, despre cum şi care a furat mai mult. Acum au devenit parteneri şi s-au unit pentru binele oamenilor, susţin ei. Lumea i-a ales, au majoritate în Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Suceava şi, nemaiputându-se vorbi despre opoziţie, orice proiect trece uşor, fără piedici. Doar de ar fi vorba de proiecte bune”, arată vice-liderul organizaţie judeţene a Partidului România Mare. Dl. Cerlincă este de părere că autorităţile sucevene ar trebui să lucreze în interesul populaţie şi să nu mai dea vina pe criza economică.
Bucovina, reprezentată la Bursa internaţională de turism de la Berlin
Judeţul Suceava va avea reprezentare la cea de a 43-a ediţie a Bursei internaţionale de turism de la Berlin, Germania, din perioada 11-15 martie 2009. Manifestarea turistică este a doua ca importanţă din Europa, desfăşurându-se pe durata a 4 zile. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, spune că două dintre zile sunt rezervate dezbaterilor, iar altele două publicului vizitator. Judeţul Suceava va avea trei participanţi, dintre care un specialist al executivului şi doi meşteri populari. Şeful administraţiei judeţene precizează că Bucovina va avea o vizibilitate mai mare la Târgul de turism de la Augsburg, din 28 martie-5 aprilie, partenerii din Schwaben punând judeţului la dispoziţie o suprafaţă expoziţională de 120 de metri pătraţi. Totodată, sucevenii vor expune, pe un spaţiu de 23 de metri pătraţi, şi la manifestarea de profil de la Bucureşti, din 19-24 martie. „Ne concentrăm să fim prezenţi la toate aceste manifestări”, subliniază Gheorghe Flutur.
06 martie 2009
Partenerii de la PSD au votat împotriva repartizării fondurilor pentru primării
· Aceasta pentru că nu au obţinut o suplimentare de fonduri pentru 9 unităţi administrativ-teritoriale cu proiecte de cofinanţat şi datorii foarte mari
Aleşii judeţeni au aprobat, ieri, în şedinţă extraordinară, fondurile destinate echilibrării bugetelor comunităţilor locale. Direcţia Generală a Finanţelor Publice a dat înspre repartizare Consiliului Judeţean 32,3 milioane lei cu titlul de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, precum şi 12,1 milioane lei defalcări din impozitul pe venit. În ceea ce priveşte sumele alocate din cote defalcate din impozitul pe venit, municipiile judeţului, în număr de 5, s-au ales cu 2,81 milioane lei. Înspre reşedinţa de judeţ s-au îndreptat 873,5 mii lei, pe locul al doilea fiind Rădăuţi, cu 628 mii lei. Cele 10 oraşe au luat 2,28 milioane lei, cea mai mare sumă, de 491,5 mii lei, ajungând la Gura Humorului, în timp ce pe ultimul loc se situează Dolhasca şi Vicovu de Sus, cu câte 81.919 lei fiecare. La restul unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv la cele 98 de comune, au fost împărţite fonduri de peste 7 milioane lei. Din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, 7,48 milioane lei au fost dirijate înspre municipii, 6,06 milioane lei înspre oraşe, iar 18,7 milioane lei înspre comune. Grosul l-au luat municipiul Suceava-2,32 milioane lei, oraşul Gura Humorului -1,3 milioane lei, precum şi comunele Ostra şi Iacobeni, câte 436,1 mii lei fiecare. În timpul discuţiilor în plen, consilierii PSD au cerut suplimentarea sumelor prevăzute pentru 9 localităţi, aceasta urmând a se face prin diminuarea cu 1-3 procente a fondurilor destinate celorlalte unităţi administrativ-teritoriale. Aceştia au cerut bani în plus pentru Udeşti, Berchişeşti, Valea Moldovei, Dumbrăveni, Grămeşti, Zvoriştea, Siret şi Siminicea, alesul social-democrat precizând că respectivele comunităţi au proiecte de cofinanţat şi datorii foarte mari, mai ales în condiţiile în care unele localităţi au primit sume şi de 4-5 ori mai mari. La rându-i, Mihai Grozavu(PSD) a susţinut o suplimentare a fondurilor de la Vicovu de Sus, invocând că administraţia locală are o cheltuieli mari cu întreţinerea frontierei.
· Totalul solicitărilor de fonduri a fost de 10 ori mai mare decât suma la dispoziţie
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Ilie(PD-L) a evidenţiat că bugetul de echilibrare a fost construit cu atenţie deosebită, având în vedere constrângerile financiare, cât şi solicitările foarte mari venite din teritoriu. „Am avut un total de solicitări de fonduri şi de 10 ori mai mare decât suma pe care am avut-o la dispoziţie”, a pus în vedere adjunctul şefului executivului judeţean, arătând că la repartizare s-a ţinut cont de necesitatea asigurării funcţionării normale a primăriilor, cât şi de cea a acoperirii cheltuielilor cu utilităţile. De asemenea, au fost avute în vedere unităţile administrativ-teritoriale care sunt implicate în Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu” şi care au rămas fără bani din cauza onorării dobânzilor la credit. Totodată, comunităţilor cu venituri proprii mari li s-au distribuit sume de echilibrare mai mici. „La prima citire, repartizarea pare disproporţionată, însă dacă ne uităm şi la banii daţi de Direcţia Generală a Finanţelor Publice, constatăm că totalul este bun pentru a asigura funcţionarea primăriilor”, a explicat dl. Ilie, reliefând că bugetul este construit pe realităţi şi necesităţi, unul „corect şi echitabil”, de natură să asigure o dezvoltare corespunzătoare a judeţului Suceava. În final, pe fondul celor susţinute, partenerii social-democraţi ai consilierilor PD-L au votat împotriva hotărârii de repartizare a fondurilor de echilibrare a bugetelor locale, însă aceasta a „trecut”, totuşi, de votul plenului. Reamintim că, potrivit prevederilor Legii finanţelor publice locale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi din cota de 22% din impozitul pe venit, o 27% se alocă bugetului propriu al judeţului. Mai apoi, diferenţa se alocă bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, după cum urmează: 80% prin decizie a directorului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, iar 20% prin hotărâre a Consiliului Judeţean, în acest din urmă caz pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi proiectelor de infrastructură. În anul 2009, la repartizarea sumelor defalcate, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a ţinut cont de gradul de ne-colectare a veniturilor proprii ale comunităţilor locale în anul precedent, ajustând procentul de 80% cu nerealizările în cauză.
· Aceasta pentru că nu au obţinut o suplimentare de fonduri pentru 9 unităţi administrativ-teritoriale cu proiecte de cofinanţat şi datorii foarte mari
Aleşii judeţeni au aprobat, ieri, în şedinţă extraordinară, fondurile destinate echilibrării bugetelor comunităţilor locale. Direcţia Generală a Finanţelor Publice a dat înspre repartizare Consiliului Judeţean 32,3 milioane lei cu titlul de sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, precum şi 12,1 milioane lei defalcări din impozitul pe venit. În ceea ce priveşte sumele alocate din cote defalcate din impozitul pe venit, municipiile judeţului, în număr de 5, s-au ales cu 2,81 milioane lei. Înspre reşedinţa de judeţ s-au îndreptat 873,5 mii lei, pe locul al doilea fiind Rădăuţi, cu 628 mii lei. Cele 10 oraşe au luat 2,28 milioane lei, cea mai mare sumă, de 491,5 mii lei, ajungând la Gura Humorului, în timp ce pe ultimul loc se situează Dolhasca şi Vicovu de Sus, cu câte 81.919 lei fiecare. La restul unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv la cele 98 de comune, au fost împărţite fonduri de peste 7 milioane lei. Din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, 7,48 milioane lei au fost dirijate înspre municipii, 6,06 milioane lei înspre oraşe, iar 18,7 milioane lei înspre comune. Grosul l-au luat municipiul Suceava-2,32 milioane lei, oraşul Gura Humorului -1,3 milioane lei, precum şi comunele Ostra şi Iacobeni, câte 436,1 mii lei fiecare. În timpul discuţiilor în plen, consilierii PSD au cerut suplimentarea sumelor prevăzute pentru 9 localităţi, aceasta urmând a se face prin diminuarea cu 1-3 procente a fondurilor destinate celorlalte unităţi administrativ-teritoriale. Aceştia au cerut bani în plus pentru Udeşti, Berchişeşti, Valea Moldovei, Dumbrăveni, Grămeşti, Zvoriştea, Siret şi Siminicea, alesul social-democrat precizând că respectivele comunităţi au proiecte de cofinanţat şi datorii foarte mari, mai ales în condiţiile în care unele localităţi au primit sume şi de 4-5 ori mai mari. La rându-i, Mihai Grozavu(PSD) a susţinut o suplimentare a fondurilor de la Vicovu de Sus, invocând că administraţia locală are o cheltuieli mari cu întreţinerea frontierei.
· Totalul solicitărilor de fonduri a fost de 10 ori mai mare decât suma la dispoziţie
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Ilie(PD-L) a evidenţiat că bugetul de echilibrare a fost construit cu atenţie deosebită, având în vedere constrângerile financiare, cât şi solicitările foarte mari venite din teritoriu. „Am avut un total de solicitări de fonduri şi de 10 ori mai mare decât suma pe care am avut-o la dispoziţie”, a pus în vedere adjunctul şefului executivului judeţean, arătând că la repartizare s-a ţinut cont de necesitatea asigurării funcţionării normale a primăriilor, cât şi de cea a acoperirii cheltuielilor cu utilităţile. De asemenea, au fost avute în vedere unităţile administrativ-teritoriale care sunt implicate în Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu” şi care au rămas fără bani din cauza onorării dobânzilor la credit. Totodată, comunităţilor cu venituri proprii mari li s-au distribuit sume de echilibrare mai mici. „La prima citire, repartizarea pare disproporţionată, însă dacă ne uităm şi la banii daţi de Direcţia Generală a Finanţelor Publice, constatăm că totalul este bun pentru a asigura funcţionarea primăriilor”, a explicat dl. Ilie, reliefând că bugetul este construit pe realităţi şi necesităţi, unul „corect şi echitabil”, de natură să asigure o dezvoltare corespunzătoare a judeţului Suceava. În final, pe fondul celor susţinute, partenerii social-democraţi ai consilierilor PD-L au votat împotriva hotărârii de repartizare a fondurilor de echilibrare a bugetelor locale, însă aceasta a „trecut”, totuşi, de votul plenului. Reamintim că, potrivit prevederilor Legii finanţelor publice locale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi din cota de 22% din impozitul pe venit, o 27% se alocă bugetului propriu al judeţului. Mai apoi, diferenţa se alocă bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, după cum urmează: 80% prin decizie a directorului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, iar 20% prin hotărâre a Consiliului Judeţean, în acest din urmă caz pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi proiectelor de infrastructură. În anul 2009, la repartizarea sumelor defalcate, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a ţinut cont de gradul de ne-colectare a veniturilor proprii ale comunităţilor locale în anul precedent, ajustând procentul de 80% cu nerealizările în cauză.
Suceava rămâne pe întuneric încă 3 luni
Reabilitarea iluminatului public din municipiul Suceava ar putea începe abia după 3 luni. Zilele acestea, Primăria a achiziţionat de la E-on reţeaua electrică de iluminat stradal urban, pentru care de la bugetul local a fost alocată suma de 500.000 de lei. „Am preluat iluminatul public de la E-on şi suntem pe drumul cel bun. Lucrăm la caietul de sarcini pentru concesionarea serviciului, acesta prevăzând şi condiţii legate de modernizare. Sper ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, în 2-3 luni de zile, astfel încât să putem interveni la iluminat”, precizează edilul şef Ion Lungu. Domnia sa a precizat că vechiul contract cu Elco a expirat, iar până la atribuirea serviciului de iluminat public nu se va mai putea face mare lucru. În prezent, acesta funcţionează în mod defectuos, la Primărie înregistrându-se numeroase sesizări pe această linie. Majoritatea deficienţelor sunt cauzate de gradul ridicat de uzură a infrastructurii electrice, administraţia locală nefiind abilitată să intervină în sistemul din administrarea E-ON. Şeful municipalităţii a declarat că infrastructura electrică este veche, cu cabluri îmbătrânite şi împuşcate, şi că, atât timp cât infrastructura electrică nu era în patrimoniul municipiului, aceasta nu putea fi reabilitată. Dl. Lungu are în vedere în înlocuirea cablurilor, stâlpilor şi lămpilor şi folosirea de becuri economice cu elemente de temporizare, la fel ca în mai multe municipii din ţară
Reabilitarea iluminatului public din municipiul Suceava ar putea începe abia după 3 luni. Zilele acestea, Primăria a achiziţionat de la E-on reţeaua electrică de iluminat stradal urban, pentru care de la bugetul local a fost alocată suma de 500.000 de lei. „Am preluat iluminatul public de la E-on şi suntem pe drumul cel bun. Lucrăm la caietul de sarcini pentru concesionarea serviciului, acesta prevăzând şi condiţii legate de modernizare. Sper ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, în 2-3 luni de zile, astfel încât să putem interveni la iluminat”, precizează edilul şef Ion Lungu. Domnia sa a precizat că vechiul contract cu Elco a expirat, iar până la atribuirea serviciului de iluminat public nu se va mai putea face mare lucru. În prezent, acesta funcţionează în mod defectuos, la Primărie înregistrându-se numeroase sesizări pe această linie. Majoritatea deficienţelor sunt cauzate de gradul ridicat de uzură a infrastructurii electrice, administraţia locală nefiind abilitată să intervină în sistemul din administrarea E-ON. Şeful municipalităţii a declarat că infrastructura electrică este veche, cu cabluri îmbătrânite şi împuşcate, şi că, atât timp cât infrastructura electrică nu era în patrimoniul municipiului, aceasta nu putea fi reabilitată. Dl. Lungu are în vedere în înlocuirea cablurilor, stâlpilor şi lămpilor şi folosirea de becuri economice cu elemente de temporizare, la fel ca în mai multe municipii din ţară
Consiliul Judeţean a pierdut procesele privind drepturile şi sporurile salariale
Consiliul Judeţean Suceava a fost, în 2008, parte în 313 de cauze aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, dintre care 141 înregistrate din anii trecuţi. Majoritatea acestora au avut ca obiect litigii la Codul muncii, contenciosul administrativ, serviciile de transport publice local, statutul funcţionarilor publici, legile fondul funciar, protecţia şi promovarea drepturilor copilului, autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, precum şi liberul acces la informaţii de interes public. Potrivit unei informării a instituţiei, câştigate au fost procesele cu caracter patrimonial, în timp ce, în speţele privind drepturi salariale şi sporurile la salarii, instanţele au dat câştig de cauză reclamanţilor. Pe de altă parte, de subliniat este faptul că Direcţia generală juridică şi de administraţie publică locală a executivului a avut o implicare directă în elucidarea situaţiilor privind patrimoniul aflat în administrarea Regiei Autonome „Aeroportul Ştefan cel Mare”, în cauzele privind Programul „Utilităţi şi mediu la standarde europene”, precum şi a celor a celor referitoare la investiţii şi concesiuni din perimetrul Spitalului judeţean ”Sfântul Ioan cel Nou”.
Consiliul Judeţean Suceava a fost, în 2008, parte în 313 de cauze aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, dintre care 141 înregistrate din anii trecuţi. Majoritatea acestora au avut ca obiect litigii la Codul muncii, contenciosul administrativ, serviciile de transport publice local, statutul funcţionarilor publici, legile fondul funciar, protecţia şi promovarea drepturilor copilului, autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, precum şi liberul acces la informaţii de interes public. Potrivit unei informării a instituţiei, câştigate au fost procesele cu caracter patrimonial, în timp ce, în speţele privind drepturi salariale şi sporurile la salarii, instanţele au dat câştig de cauză reclamanţilor. Pe de altă parte, de subliniat este faptul că Direcţia generală juridică şi de administraţie publică locală a executivului a avut o implicare directă în elucidarea situaţiilor privind patrimoniul aflat în administrarea Regiei Autonome „Aeroportul Ştefan cel Mare”, în cauzele privind Programul „Utilităţi şi mediu la standarde europene”, precum şi a celor a celor referitoare la investiţii şi concesiuni din perimetrul Spitalului judeţean ”Sfântul Ioan cel Nou”.
La Suceava,
Asfaltările de primăvară se vor face abia în iunie
· Municipalitatea nu mai are contract cu o firmă specializată în lucrări de infrastructură rutieră încă din octombrie 2008
Municipalitatea suceveană va începe campania de plombări asfaltice abia în a doua parte a acestui an. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a declarat, într-o conferinţă de presă, că aceasta întârziere are la origine lipsa unui contract cu o firmă specializată în lucrări de infrastructură rutieră. Licitaţia pentru delegarea serviciului de reparaţii şi întreţinere străzi a fost câştigat de SCCF Group Colas Iaşi, dar contractul semnat cu Primăria Suceava a expirat încă din octombrie 2008. Executivul local intenţionează să organizeze o nouă licitaţie, însă demersurile nu pot fi declanşate decât după aprobarea bugetului local. „Contractul de reparare a străzilor nu mai este valabil, expirând în luna octombrie a anului trecut. Trebuie să facem o nouă licitaţie, însă acest lucru nu se poate întâmpla decât după aprobarea bugetului. În măsura în care bugetul va fi aprobat pe 26 martie, încă 52 de zile vor dura procedurile de licitaţie, şi vom ajunge, undeva, pe data de 1 iunie”, precizează edilul şef. Ion Lungu ţine dă menţioneze că, în perspectiva sărbătorilor pascale, lucrările se vor face la rece, gropile din carosabil fiind acoperite cu pavele.
Asfaltările de primăvară se vor face abia în iunie
· Municipalitatea nu mai are contract cu o firmă specializată în lucrări de infrastructură rutieră încă din octombrie 2008
Municipalitatea suceveană va începe campania de plombări asfaltice abia în a doua parte a acestui an. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a declarat, într-o conferinţă de presă, că aceasta întârziere are la origine lipsa unui contract cu o firmă specializată în lucrări de infrastructură rutieră. Licitaţia pentru delegarea serviciului de reparaţii şi întreţinere străzi a fost câştigat de SCCF Group Colas Iaşi, dar contractul semnat cu Primăria Suceava a expirat încă din octombrie 2008. Executivul local intenţionează să organizeze o nouă licitaţie, însă demersurile nu pot fi declanşate decât după aprobarea bugetului local. „Contractul de reparare a străzilor nu mai este valabil, expirând în luna octombrie a anului trecut. Trebuie să facem o nouă licitaţie, însă acest lucru nu se poate întâmpla decât după aprobarea bugetului. În măsura în care bugetul va fi aprobat pe 26 martie, încă 52 de zile vor dura procedurile de licitaţie, şi vom ajunge, undeva, pe data de 1 iunie”, precizează edilul şef. Ion Lungu ţine dă menţioneze că, în perspectiva sărbătorilor pascale, lucrările se vor face la rece, gropile din carosabil fiind acoperite cu pavele.
Primăria vrea să asfalteze 36 de drumuri balastate
Municipalitatea suceveană lucrează la întocmirea Planului integrat de dezvoltare urbană care a tratează zona centrală a reşedinţei de judeţ, zona „Serpentinei”, precum şi cartierele Iţcani şi Burdujeni-sat. Primarul Ion Lungu spune că, în cadrul acestui plan, va înainta Ministerului Dezvoltării Regionale o propunere de asfaltare a mai multor drumuri pietruite. Este vorba despre 36 de străzi, dintre care 21 din Burdujeni-sat, 11 din Iţcani, iar 4 de pe „Serpentinei”. „Municipiul Suceava a fost declarat pol de dezvoltare urbană şi, în acest sens, noi lucrăm la realizarea Planului integrat de dezvoltare urbană, cu obiectivele ce vor fi incluse în acest proiect. Vom merge la direcţia de specialitate a Ministerului Dezvoltării Regionale cu propunerea reabilitării a 36 de străzi care astăzi sunt balastate”, a declarat primul gospodar al urbei. De asemenea, până la 30 de blocuri de pe străzile „Nicolae Bălcescu”, „Ştefan cel Mare” şi „Ana Ipătescu” din centrul municipiului vor intra într-un program de reabilitare a faţadelor şi de construire de mansarde. Investiţia va fi de maxim 10 milioane de euro, ia fondurile vor proveni din cele 22,4 milioane euro alocate Sucevei în calitate de pol de dezvoltare urbană.
Municipalitatea suceveană lucrează la întocmirea Planului integrat de dezvoltare urbană care a tratează zona centrală a reşedinţei de judeţ, zona „Serpentinei”, precum şi cartierele Iţcani şi Burdujeni-sat. Primarul Ion Lungu spune că, în cadrul acestui plan, va înainta Ministerului Dezvoltării Regionale o propunere de asfaltare a mai multor drumuri pietruite. Este vorba despre 36 de străzi, dintre care 21 din Burdujeni-sat, 11 din Iţcani, iar 4 de pe „Serpentinei”. „Municipiul Suceava a fost declarat pol de dezvoltare urbană şi, în acest sens, noi lucrăm la realizarea Planului integrat de dezvoltare urbană, cu obiectivele ce vor fi incluse în acest proiect. Vom merge la direcţia de specialitate a Ministerului Dezvoltării Regionale cu propunerea reabilitării a 36 de străzi care astăzi sunt balastate”, a declarat primul gospodar al urbei. De asemenea, până la 30 de blocuri de pe străzile „Nicolae Bălcescu”, „Ştefan cel Mare” şi „Ana Ipătescu” din centrul municipiului vor intra într-un program de reabilitare a faţadelor şi de construire de mansarde. Investiţia va fi de maxim 10 milioane de euro, ia fondurile vor proveni din cele 22,4 milioane euro alocate Sucevei în calitate de pol de dezvoltare urbană.
05 martie 2009
Programul sucevean de termoizolare, blocat din cauza lipsei firmelor de auditare energetică
Lansarea programului sucevean de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe este blocată din cauză că lipsesc firmele specializate în realizarea auditării energetice. „Astăzi suntem blocaţi la auditul energetic. Din păcate există foarte puţine firme autorizate să facă audit energetic, din câte ştiu doar două în România”, subliniază edilul şef Ion Lungu, adăugând că un proiect de hotărâre de guvern prevede că Ministerul Lucrărilor Publice va autoriza un număr suficient firme cu specific. Primarul Lungu este însă optimist, menţionând că, în anii următori, vor fi termo-izolate mai multe blocuri de locuinţe. Până acum, la Bucureşti a fost înaintată documentaţia pentru anveloparea termică a 1300 de apartamente aflate în 19 blocuri. La acestea se vor adăuga şi multe altele din zona centrală a urbei, supusă unei campanii de reabilitare urbanistică în cadrul Programului Operaţional Regional (POR). Şeful municipalităţii a arătat că, în vederea intrării în program, mai întâi trebuie obţinut acordul de voinţă al proprietarilor, după care urmează contractul de mandat între asociaţie şi primar, expertiza tehnică, auditul energetic, proiectarea, aprobarea indicatorilor tehnico-economici în Consiliul Local, organizarea licitaţiei pentru adjudecarea constructorului şi, final, execuţia propriu zisă. Un proiect de ordonanţă de urgenţă a guvernului prevede ca bugetul de stat să participe la reabilitarea termică cu 50% din fondurile necesare, bugetul local cu 30%, iar asociaţiile de proprietari cu 20%. Primarul Ion Lungu a mai spus că acolo unde există cazuri sociale, Primăria poate suporta şi cele 20 de procente din cheltuielile care revin proprietarilor. „Putem hotărî, în Consiliul Local, suportarea anumitor sume de bani pentru proprietarii care au situaţii delicate din punct de vedere financiar”, a încheiat primarul Ion Lungu.
Autoturism de teren de 25.000 de euro pentru naveta primarului Ion Lungu la Bucureşti
· "Efectiv îmi este viaţa în pericol, dacă mai merg cu maşina existentă", explică edilul şef
Şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că va prinde, în bugetul pe anul 2009, suma necesară achiziţionării unui autoturism necesar deplasărilor pe care domnia sa le face la Bucureşti. Edilul spune că maşina pe care are acum la scară este una nesigură, având vechime de peste 9 ani de zile şi mai mult de 300.000 de km la bord. „Eu merg foarte des la Bucureşti, cel puţin o dată pe săptămână, dus-întors, iar aceasta nu mai prezintă siguranţă în exploatare. Efectiv îmi este viaţa în pericol, dacă mai merg cu maşina existentă”, explică Ion Lungu. Ocupantul fotoliului din Areni a precizat că se alocă 25.000 de euro, deoarece nu vrea un să fie deservit de un autoturism care să ţină doar 1-2 ani, ci măcar tot atât cât l-a slujit maşina care urmează a ajunge la casare. Dl Lungu a mai menţionat că, în vederea unei achiziţii avantajoase, va analiza toate ofertele de pe piaţa auto, preferând “un autoturism de teren, o maşină sănătoasă”
· "Efectiv îmi este viaţa în pericol, dacă mai merg cu maşina existentă", explică edilul şef
Şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că va prinde, în bugetul pe anul 2009, suma necesară achiziţionării unui autoturism necesar deplasărilor pe care domnia sa le face la Bucureşti. Edilul spune că maşina pe care are acum la scară este una nesigură, având vechime de peste 9 ani de zile şi mai mult de 300.000 de km la bord. „Eu merg foarte des la Bucureşti, cel puţin o dată pe săptămână, dus-întors, iar aceasta nu mai prezintă siguranţă în exploatare. Efectiv îmi este viaţa în pericol, dacă mai merg cu maşina existentă”, explică Ion Lungu. Ocupantul fotoliului din Areni a precizat că se alocă 25.000 de euro, deoarece nu vrea un să fie deservit de un autoturism care să ţină doar 1-2 ani, ci măcar tot atât cât l-a slujit maşina care urmează a ajunge la casare. Dl Lungu a mai menţionat că, în vederea unei achiziţii avantajoase, va analiza toate ofertele de pe piaţa auto, preferând “un autoturism de teren, o maşină sănătoasă”
Se înfiinţează
Centrul cultural „Ciprian Porumbescu”
· Acesta va include 3 unităţii culturale distincte, scopul fiind realizarea de economii cu salariile şefilor şi creşterea eficienţei activităţii specifice
La iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, la Suceava se va înfiinţa Centrul cultural „Ciprian Porumbescu”. Noua instituţie culturală va îngloba Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu”, Şcoala populară de artă şi Centrul de creaţie şi conservare a tradiţiei populare. Cele 3 unităţi culturale vor funcţiona sub acoperişul fostului cinema „Modern” din reşedinţa de judeţ, aflat acum în reabilitare, edilul şef Ion Lungu raliind la iniţiativa dlui Flutur. Şeful administrativului reşedinţă de judeţ spune că se are în vedere comasarea unor instituţii cu personalitate juridică, ţintele fiind realizarea de economii la cheltuielile cu personalul de la compartimentele cu aceleaşi atribuţii, cu indemnizaţiile de conducere ale şefilor, precum şi cea vizând creşterea eficienţei activităţii culturale. „Încercăm un parteneriat cu Primăria Suceava pentru modernizarea cinematografului, în cadrul căruia dorim să construim un centrul cultural”, arată dl. Flutur, adăugând că, la această dată, se face expertiza pentru supra-înălţarea imobilului. Clădirea reabilitată va avea, printre altele, cabine pentru artişti, birouri şi sală mare de spectacole, aceasta din urmă fiind destinată şi proiecţiei de filme. În prezent, Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” stă cu chirie la sediul Asociaţiei polonezilor „Dom Polski”. Valoarea lucrărilor la viitorul Centru cultura sunt estimate la circa 1,7 milioane lei. Acestea includ, printre altele, repararea tencuielilor interioare şi exterioare, refacerea acoperişului, montarea de instalaţii sanitare, de apă caldă şi rece, de încălzire, electrice, de gaze naturale, acustice şi de sonorizare, amenajarea pardoselii, construirea unei scene, montarea de scaune, instalarea unui ecran de proiecţie etc.
Centrul cultural „Ciprian Porumbescu”
· Acesta va include 3 unităţii culturale distincte, scopul fiind realizarea de economii cu salariile şefilor şi creşterea eficienţei activităţii specifice
La iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, la Suceava se va înfiinţa Centrul cultural „Ciprian Porumbescu”. Noua instituţie culturală va îngloba Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu”, Şcoala populară de artă şi Centrul de creaţie şi conservare a tradiţiei populare. Cele 3 unităţi culturale vor funcţiona sub acoperişul fostului cinema „Modern” din reşedinţa de judeţ, aflat acum în reabilitare, edilul şef Ion Lungu raliind la iniţiativa dlui Flutur. Şeful administrativului reşedinţă de judeţ spune că se are în vedere comasarea unor instituţii cu personalitate juridică, ţintele fiind realizarea de economii la cheltuielile cu personalul de la compartimentele cu aceleaşi atribuţii, cu indemnizaţiile de conducere ale şefilor, precum şi cea vizând creşterea eficienţei activităţii culturale. „Încercăm un parteneriat cu Primăria Suceava pentru modernizarea cinematografului, în cadrul căruia dorim să construim un centrul cultural”, arată dl. Flutur, adăugând că, la această dată, se face expertiza pentru supra-înălţarea imobilului. Clădirea reabilitată va avea, printre altele, cabine pentru artişti, birouri şi sală mare de spectacole, aceasta din urmă fiind destinată şi proiecţiei de filme. În prezent, Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” stă cu chirie la sediul Asociaţiei polonezilor „Dom Polski”. Valoarea lucrărilor la viitorul Centru cultura sunt estimate la circa 1,7 milioane lei. Acestea includ, printre altele, repararea tencuielilor interioare şi exterioare, refacerea acoperişului, montarea de instalaţii sanitare, de apă caldă şi rece, de încălzire, electrice, de gaze naturale, acustice şi de sonorizare, amenajarea pardoselii, construirea unei scene, montarea de scaune, instalarea unui ecran de proiecţie etc.
Banii de la buget nu se mai împart din „pixul preşedintelui Consiliului Judeţean"
· Criteriile avute în vedere sunt cele referitoare la co-finanţarea proiectelor comunităţilor locale şi a fondurilor primite anii trecuţi, scopul fiind sprijinirea unităţilor administrativ-teritoriale cu iniţiativă şi a celor care, în 2008, nu au beneficiat de alocaţii financiare satisfăcătoare
· Criteriile avute în vedere sunt cele referitoare la co-finanţarea proiectelor comunităţilor locale şi a fondurilor primite anii trecuţi, scopul fiind sprijinirea unităţilor administrativ-teritoriale cu iniţiativă şi a celor care, în 2008, nu au beneficiat de alocaţii financiare satisfăcătoare
Astăzi, aleşii judeţeni dezbat proiectul de buget pe anul 2009. Consilierii decid, în şedinţă extraordinară, repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din impozitul pe venit şi din taxa pe valoarea adăugată. „Vom repartiza sumele pe primării, astfel încât, în 15 zile, să poată şi acestea să-şi aprobe bugetul de venituri şi cheltuieli, conform legii. Suntem în întârziere, 2009 fiind un an atipic, bugetul de stat adoptându-se foarte greu, în a doua parte a lunii februarie, aşa că toată lumea aşteaptă bugetul”, declară preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Dl. Flutur spune că 80% din fondurile ce revin judeţului Suceava sunt repartizate în baza formulelor legale de Direcţia Generală a Finanţelor Publice, împărţirea diferenţei de 20% fiind de competenţa Consiliului Judeţean. „Anul trecut nu a fost aşa, împărţirea banilor fiind în pixul preşedintelui Consiliului Judeţean. Eu socotesc că nu aceasta este soluţia, formulele trebuind să rezolve problemele de repartizare”, evidenţiază şeful administraţiei judeţene. Criteriile avute în vedere – relevă Gheorghe Flutur - sunt cele referitoare la co-finanţarea proiectelor comunităţilor locale şi a fondurilor primite anii trecuţi, prin hotărâri de Guvern, scopul fiind sprijinirea unităţilor administrativ-teritoriale cu iniţiativă şi a celor care, în 2008, nu au beneficiat de alocaţii financiare satisfăcătoare. Pentru echilibrarea bugetelor locale, Consiliului Judeţean îi revine sarcina împărţirii a 12 milioane de lei din sume defalcate din impozit pe venit şi a 32 de milioane de lei din defalcări din taxa pe valoarea adăugată. Direcţia Generală a Finanţelor Publice va repartiza 270 de miliarde de lei.
Jumătate din fondurile din vistieria suceveană se duc pe învăţământ şi investiţii
Bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2009 al municipalităţii sucevene este supus dezbaterii publice, prima întâlnire fiind organizată cu preşedinţii asociaţiilor de proprietari şi şefii centrelor bugetare din învăţământ. Şeful administraţiei locale, Ion Lungu, informează că bugetul local este fundamentat pe 392 milioane lei, un sfert din sumă urmând lua calea investiţiilor, iar alt sfert fiind orientat înspre cheltuielile din învăţământ. Totodată, bugetul prevede reduceri de 15% până la 20% la cheltuielile administrative, inclusiv la dotări. „Tăiate” în mod consistent vor fi cheltuielile cu consumabilele, furniturile şi utilităţile, astfel încât să fie făcute importante economii. Ocupantul fotoliului din Areni evidenţiază că încasările la puşculiţa comună sunt mai mici faţă de perioada similară a anului trecut, Ion Lungu menţionând că luat exemplul autorităţilor publice locale din ţările europene, şi că nu vrea să ajungă în situaţia unei lipse de lichidităţi. De la începutul anului, Primăria nu mai dă abonamente gratuite pentru pensionari, tichete de masă şi cadou la profesori şi nici prime de sărbători sau de concediu de odihnă la propriii salariaţi.
Bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2009 al municipalităţii sucevene este supus dezbaterii publice, prima întâlnire fiind organizată cu preşedinţii asociaţiilor de proprietari şi şefii centrelor bugetare din învăţământ. Şeful administraţiei locale, Ion Lungu, informează că bugetul local este fundamentat pe 392 milioane lei, un sfert din sumă urmând lua calea investiţiilor, iar alt sfert fiind orientat înspre cheltuielile din învăţământ. Totodată, bugetul prevede reduceri de 15% până la 20% la cheltuielile administrative, inclusiv la dotări. „Tăiate” în mod consistent vor fi cheltuielile cu consumabilele, furniturile şi utilităţile, astfel încât să fie făcute importante economii. Ocupantul fotoliului din Areni evidenţiază că încasările la puşculiţa comună sunt mai mici faţă de perioada similară a anului trecut, Ion Lungu menţionând că luat exemplul autorităţilor publice locale din ţările europene, şi că nu vrea să ajungă în situaţia unei lipse de lichidităţi. De la începutul anului, Primăria nu mai dă abonamente gratuite pentru pensionari, tichete de masă şi cadou la profesori şi nici prime de sărbători sau de concediu de odihnă la propriii salariaţi.
Primarul Lungu ia de la fotbal şi dă la handbal
· „În măsura în care nu batem Sportul studenţesc, este clar că nu mai avem nicio şansă”, a declarat edilul şef referindu-se la posibilitatea FC „Cetatea” de a se salva de la retrogradare
Chiar dacă este un an de austeritate, cheltuielile cu sportul şi cultura vor rămâne la nivelul celor din 2008. Asigurările sunt date de către şeful administraţiei municipale sucevene, Ion Lungu, care a precizat că, respectivele capitole bugetare vor primi circa 4 milioane de lei, adică 1% din bugetul de venituri şi cheltuieli din 2009. Activitatea sportivă din municipiul reşedinţă este „creditată” cu 2,5 milioane de lei, handbalul având alocată suma de 1 milion de lei. „Dacă anul trecut handbalul a avut 500.000 de lei, în acest an, având în vedere calificarea CS Universitatea în fazele superioare al Challenge Cup şi posibilitatea ca şi în sezonul viitor să prindă o cupă europeană, dublăm suma până la 1 milion de lei. Aceasta pentru că, în conformitate cu cele stabilite în Consiliul Local, suntem hotărâţi să sprijinim performanţa sportivă”, evidenţiază primarul Sucevei. Dl. Lungu spune că echipa de fotbal „Cetatea” Suceava va avea alocată suma de 1 milion de lei, comparativ cu 2008, când a beneficiat de 1,5 milioane de lei. Edilul şef speră ca formaţia suceveană să scape de retrogradare, subliniind că unica şansă este ca, sâmbătă, aceasta să iasă învingătoare din confruntarea cu Sportul studenţesc. „În măsura în care nu batem Sportul studenţesc, este clar că nu mai avem nicio şansă”, a declarat primarul Lungu, adăugând că a suferit foarte mult după înfrângerea de la Bacău, de săptămâna trecută, înfrângere survenită „şi ca urmare a unui act de indisciplină a unui jucător”.
· „În măsura în care nu batem Sportul studenţesc, este clar că nu mai avem nicio şansă”, a declarat edilul şef referindu-se la posibilitatea FC „Cetatea” de a se salva de la retrogradare
Chiar dacă este un an de austeritate, cheltuielile cu sportul şi cultura vor rămâne la nivelul celor din 2008. Asigurările sunt date de către şeful administraţiei municipale sucevene, Ion Lungu, care a precizat că, respectivele capitole bugetare vor primi circa 4 milioane de lei, adică 1% din bugetul de venituri şi cheltuieli din 2009. Activitatea sportivă din municipiul reşedinţă este „creditată” cu 2,5 milioane de lei, handbalul având alocată suma de 1 milion de lei. „Dacă anul trecut handbalul a avut 500.000 de lei, în acest an, având în vedere calificarea CS Universitatea în fazele superioare al Challenge Cup şi posibilitatea ca şi în sezonul viitor să prindă o cupă europeană, dublăm suma până la 1 milion de lei. Aceasta pentru că, în conformitate cu cele stabilite în Consiliul Local, suntem hotărâţi să sprijinim performanţa sportivă”, evidenţiază primarul Sucevei. Dl. Lungu spune că echipa de fotbal „Cetatea” Suceava va avea alocată suma de 1 milion de lei, comparativ cu 2008, când a beneficiat de 1,5 milioane de lei. Edilul şef speră ca formaţia suceveană să scape de retrogradare, subliniind că unica şansă este ca, sâmbătă, aceasta să iasă învingătoare din confruntarea cu Sportul studenţesc. „În măsura în care nu batem Sportul studenţesc, este clar că nu mai avem nicio şansă”, a declarat primarul Lungu, adăugând că a suferit foarte mult după înfrângerea de la Bacău, de săptămâna trecută, înfrângere survenită „şi ca urmare a unui act de indisciplină a unui jucător”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)