Inspectorii sociali suceveni sunt pe urmele cazurilor de încasare necuvenită a drepturilor pentru creşterea copilului 

• Titularii sunt obligaţi să comunice orice eveniment care determină suspendarea, încetarea sau modificarea dreptului şi să anunţe momentul reluării activităţii, pentru stabilirea corectă a stimulentului de inserţie

În perioada septembrie-noiembrie 2026, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava este implicată în campania de controale de verificare a respectării prevederilor OUG nr. 111 din 2010, cu modificările şi completările ulterioare, privind acordarea concediului şi indemnizaţiei lunare pentru creşterea copiilor. Conform unui comunicat de presă al AJPIS, accent este pus pe modul de stabilire, acordare şi menţinere a drepturilor, precum şi pe identificarea şi diminuarea riscurilor asociate acordării sau menţinerii necuvenite a facilităţilor legale. În cadrul misiunilor de control, verificate vor fi documentele în baza cărora au fost stabilite drepturile, corectitudinea stabilirii cuantumului indemnizaţiei, cât şi îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru plata acesteia, inclusiv intervalele în care s-au obţinut venituri supuse impozitării. De asemenea, inspectorii AJPIS vor verifica respectarea duratei de achitare a indemnizaţiei, prin raportare la vârsta copilului şi, după caz, la situaţiile speciale prevăzute de legislaţia în vigoare. Inspectorii sociali atrag atenţia asupra obligaţiei titularului de a comunica orice eveniment de natură să conducă la suspendarea, încetarea sau modificarea dreptului, cât şi a celei de a anunţa momentul reluării activităţii, pentru stabilirii corectă a cuantumului stimulentului de inserţie. În conformitate cu legislaţia specifică, indemnizaţia se acordă până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului, respectiv a celei de 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități. Dacă părintele se întoarce la muncă mai devreme de împlinirea vârstei de 6 luni ( de 1 an, în situaţia copilului cu dizabilități), tatăl sau mama, după caz, beneficiază de un stimulent de inserţie. Valoarea de referinţă a indemnizaţiei lunare de creştere a copilului este calculată ca fiind de 85% din media veniturilor nete realizate în 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare naşterii copilului. Plafonul minim brut pe lună reprezintă de 2,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă, cel de 660 de lei, în anul 2026. „Prin această acţiune, inspectorii sociali urmăresc atât protejarea drepturilor beneficiarilor, cât şi asigurarea faptului că indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie sunt stabilite şi acordate cu respectarea prevederilor legale şi a condiţiilor de eligibilitate” transmite, printr-un comunicat de presă, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Suceava.
 

DGASPC are în atenţie 54 familii cu 75 de copii aflaţi în situaţii de risc

• Peste 1.000 de sesizări au fost făcute pe adresa instituţiei, între cele 897 confirmate numărându-se 387 de situaţii de abuz, neglijare sau exploatare, cât şi 510 de cazuri de violenţă în familie

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava monitorizează cazurile de violenţă în familie, inclusiv cele de abuz şi neglijare, informează instituţia suceveană, arătând că sesizările sunt preluate şi evaluate de structuri specifice, în funcţie de victimele implicate. Astfel, în situaţiile de violenţă asupra copilului, cazurile semnalate sunt analizate cu celeritate prin Compartimentul de intervenţie în regim de urgenţă. În ceea ce îi priveşte pe adulţi, în momente de criză DGASPC oferă asistenţă socială, protecţie şi sprijin prin reţeaua proprie şi servicii dedicate, cum ar fi Centrul multifuncțional pentru victimele violenţei în familie. Potrivit unei recente statistici, în prima jumătatea anului 2026 la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava au fost înregistrate 1.016 de sesizări. Dintre acestea, 897 s-au confirmat, fiind vorba despre 387 de situaţii de abuz, neglijare sau exploatare, cât şi despre 510 de cazuri de violenţă în familie. Drept urmare, specialiştii compartimentelor specializate au acordat „648 de servicii în cazurile de violenţă în familie, abuz ori neglijare”. În cel dintâi semestrul al anului în curs, Centrul multifuncțional destinat victimelor violenţei în familie Gura Humorului a avut 22 de beneficiari, pe de altă parte pentru 84 copii aflaţi în situaţii de risc instituindu-se măsura plasamentului de urgenţă. Pe 30 iunie 2026, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava avea în evidenţă 54 de familii cu 75 de copii aflaţi în situaţii de risc. În vederea prevenirii separării copiilor de familie, reintegrării minorilor, dar şi a limitării abandonului şcolar, acordate sunt ajutoare materiale şi financiare. De o atenţie specială au parte şi cele 3.180 de familii cu 4.222 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Nu în cele din urmă, 99 de copii ai străzii au beneficiat de serviciile Centrului de primire în regim urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat sau exploatat.

 

Cu 30% din cererile de plată verificate

Finanţări europene consistente pentru proiectele din mediul rural sucevean

• Investiţiile urmăresc creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole, sprijinirea practicilor prietenoase cu mediul,  reîntinerirea satului românesc, dezvoltarea afacerilor non-agricole, cât şi stimularea utilizării tehnologiilor inovative

Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Suceava a evaluat,  în semestrul I al anului 2026, 72 de cereri de finanţare, se arată într-o informare a instituţiei. Stadiul de evaluare  a ajuns la 42,35%, verificările făcându-se  din punctul de vedere al conformităţii, eligibilităţii şi cel al criteriilor de selecţie, „pentru proiectele depuse fără construcţii montaj”. Toate acestea sunt aferente domeniile de intervenţie din Planul Naţional Strategic (PNS) 2023-2027, „prin care fermierii români şi dezvoltarea rurală beneficiază de o finanţare totală de 15,83 de miliarde de euro”. Programul include 89 de tipuri de intervenţii, dintre care 51 prin Fondul European de Garantare Agricolă  (FEGA) şi 38 prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală  (FEADR). Acestea sunt axate pe asigurarea securităţii alimentare şi creşterea viabilităţii economice a exploataţiilor agricole; cerinţe sporite de eco-condiționalitate şi stimulente financiare pentru fermierii care adoptă practici prietenoase cu mediul; reîntinerirea satului românesc prin programe dedicate tinerilor fermieri şi dezvoltarea afacerilor non-agricole în spaţiul rural, urmărită fiind, totodată, stimularea utilizării tehnologiilor inovative, soluţiilor digitale şi a transferului de cunoştinţe în agricultură. Potrivit sursei citate, în primele 6 luni ale acestui an, OJFIR a organizat acţiuni de promovare a programelor FEADR în rândul a 200 de potenţiali beneficiari, asigurând, totodată, monitorizarea proiectelor de investiţii aflate în derulare. Pe de altă parte, instituţia suceveană s-a confruntat cu 60 de solicitări de modificare a contractelor de finanţare aferente proiectelor din PNS 2023-2027, 32 fiind deja procesate. În ceea ce priveşte dosarele de achiziţii, evaluarea acestora a atins stadiul de 27,5%, important de subliniat fiind faptul că, până pe 30 iunie 2026 Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Suceava a verificat, sub aspectul conformităţii şi eligibilităţii, 30% din cererile de plată.

 

După înscrierea în program

DAJ şi APIA descind la cultivatorii de cartof din judeţ

• Specialiştii verifică corectitudinea celor declarate la depunerea cererilor pentru ajutorul de minimis de 300 de euro pe hectar

În cadrul Programului de susţinere a producţiei de cartof de consum din anul 2026, activitatea continuă direct în exploataţii, informează Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava. Potrivit unei comunicări a instituţiei sucevene, două echipe mixte ale DAJ şi Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) sunt pe teren în vederea identificării, verificării şi măsurării suprafeţelor cultivate cu cartof de consum, „înainte de recoltarea acestora”. „Discutăm direct cu fermierii, verificăm existenţa culturii şi măsurăm suprafeţele. Continuăm paşii necesari pentru accesarea sprijinului financiar. Pentru noi, implementarea unui program de sprijin nu presupune doar documente depuse la sediu, înseamnă şi prezenţă în teren, verificare corectă, consiliere şi sprijin pentru fermierii suceveni” transmite Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava. În anul 2026, schema de „Ajutor de minimis pentru susţinerea producţiei de cartof de consum” a fost legiferată prin Hotărârea de Guvern nr. 638. 

Valoarea sprijinului este de maximum 300 de euro pe hectar, plată acordată proporţional cu suprafaţa cultivată şi calculată în lei la cursul BNR. Termenul-limită pentru depunerea cererilor de înscriere a fermierilor a expirat pe 28 august, în prezent specialiştii verificând conformitatea celor declarate. Suprafaţa minimă cultivată nu trebuie să fie mai mică de 0,3 hectare inclusiv, obligatorie fiind obţinerea unei producţii de cel puţin 12 de tone pe hectar. Toate dovezile privind vânzarea, adică facturi, file din carnetul de comercializare sau chitanţe, vor fi înaintate la sediul DAJ Suceava până pe 23 noiembrie 2026, astfel încât plata să se facă decembrie. În acest an, circa 300 de fermieri au beneficiat de informare şi sprijin direct la întocmirea documentaţiilor pentru accesarea ajutoarelor de stat şi schemelor de minimis, printre aceştia numărându-se 172 de fermieri din legumicultură şi 120 de cultivatori de cartofi”.

Poliţiştii de frontieră suceveni au întocmit 737 de dosare de cercetare penală, autori ai infracţiunilor fiind 1.183 de persoane

• În punctele de trecere a frontierei s-au descoperit autovehicule furate evaluate la 1,18 de milioane de lei, valoarea ţigărilor confiscate însumând jumătate de milion de lei

În semestrul I al anului 2026, în punctele de trecere a frontierei din judeţul Suceava s-au înregistrat intense valori ale traficului, informează Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră. Potrivit sursei citate, în perioada 1 ianuarie-30 iunie în tranzit s-au aflat 1.147.723 de persoane, dintre care 952.006 prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret, respectiv 189.062 prin Punctul de Trecere a Frontierei Vicovu de Sus, ambele pe cale rutieră. De asemenea, 6.655 de persoane au tranzitat prin Punctul de Trecere a Frontierei Vicşani, în acest din urmă caz pe calea ferată. În ceea ce priveşte mijloacele de transport, în trecere s-au aflat 284.097 de autovehicule, respectiv 234.043 prin PTF Siret şi 48.688 prin PTF Vicovu de Sus, la acestea adăugându-se cele 1.366 de trenuri prin PTF Vicşani. Conform unei statistici a SPTF, în primele 6 luni ale anului 2026 structurile poliţiei de frontieră din judeţul Suceava au depistat 1.219 de  infracţiuni, întocmind 737 de dosare penale cu 1.183 de persoane cercetate. În intervalul de referinţă, poliţiştii de frontieră suceveni au constat 195 de contravenţii, valoarea amenzilor date ridicându-se la 86.870 de lei. Printre rezultate se numără, în acelaşi timp, 25.241 de ţigări confiscate în valoare de 489.873 lei şi 4 autoturisme indisponibilizate în valoare de 144.500 de lei. În punctele de trecere a frontierei sucevene s-au descoperit 11 autovehicule furate, acestea fiind evaluate la 1.18 de milioane de lei. În cel dintâi semestrul din anul acesta, structurile Poliţiei de Frontieră din judeţul Suceava au desfăşurat 115 de acţiuni şi misiuni în sistem integrat, adică 101 cu Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), 11 cu Inspectoratul General al Aviaţiei (IGA) Bucureşti şi 3 cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean  (IPJ) Suceava. Totodată, de evidenţiat este şi faptul că, în prima jumătate a anului 2026, Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava a avut 398 de „comunicări” cu Detaşamentul de Grăniceri Cernăuţi, obiectivul urmărit constând în „intensificarea cooperării privind combaterea criminalităţii transfrontaliere”.

 

Şapte din zece apeluri la telefonul copilului sunt „greşite, false sau cu limbaj vulgar”

• Scopul acestuia este de a interveni „în timp real”, atunci când „integritatea fizică şi cea psihică a copiilor este în pericol”

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava informează că, numai în prima jumătate a anului 2026,  la „telefonul copilului 119” s-au înregistrat 325 de apeluri. Dintre acestea, 21 au necesitat intervenţia echipelor mobile, 6 fiind transferate în alt judeţ. După analizarea celor sesizate prin apelurile preluate, în 66 de situaţii s-au impus monitorizarea şi consilierea psihologică. De asemenea, din total pentru 6 cazuri s-a decis transferarea către alte instituţii abilitate, în timp ce 225 de apeluri, adică 69,23%, au fost greşite, false sau cu limbaj vulgar. Numărul unic pentru copii 119 este o linie telefonică de urgenţă gestionată de stat, prin Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Obiectivul principal al acesteia constă raportarea şi preluarea „cazurilor imediate” de abuz, neglijare, exploatare sau violenţă asupra copiilor. Serviciul funcţionează non-stop 24/7, în situaţiile grave operatorii trimiţând echipe mobile de intervenţie la faţa locului sau alertând, direct, Poliţia şi Ambulanţa, prin sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă  (SNUAU) 112. La numărul unic pentru copii 119 pot suna copiii aflaţi în situaţii de abuz, exploatare sau neglijare, părinţii, rudele sau alte persoane care au cunoştinţă despre astfel de cazuri. Scopul numărului unic este de a depista şi interveni „în timp real”, cu specialişti din domeniu, „în situaţiile în care integritatea fizică şi cea psihică a copiilor este în pericol”.

 Conform AJOFM

Aproape un sfert dintre cei peste 8.000 de şomeri consiliaţi au fost absorbiţi de piaţa muncii

• În baza subvenţiilor acordate, 167 de ucenici sunt calificaţi la locul de muncă

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava  subvenţionează angajatorii care încadrează şomeri din grupurile vulnerabile şi ucenici care se califică prin formare activă la locul de muncă. Astfel, AJOFM informează că, în primul semestru al anului 2026, 17 agenţi economici din judeţ au beneficiat de subvenţii pentru angajarea şomerilor cu vârsta peste 50 ani, 25 de subvenţii s-au dat pentru încadrarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, iar 4 subvenţii au vizat ocuparea tinerilor NEET. De cealaltă parte, în derulare se află programe de ucenicie subvenţionate, încheiate fiind 167 contracte pentru persoanele care dobândesc o calificare la locul de muncă. De asemenea, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava are ca atribuţii înscrierea în baza de date, medierea pe locurile vacante existente, consilierea şi angajarea persoanelor care apelează la serviciile de ocupare. Drept urmare, în cea dintâi jumătate a anului în curs, 8.089 de şomeri au avut parte de măsuri active de stimulare a ocupării, datorită acestora angajate fiind 1.934 de persoane. Şomerii din judeţ au fost ocupaţi şi în baza primelor de stimulare a mobilităţii şi inserţiei pe piaţa muncii din ţară. În asemenea cazuri, prin AJOFM s-a acordat o primă de relocare susţinând achitarea chiriei pentru o locuinţă. Prin plata venitului de completare, 124 de persoane s-au încadrat în perioada în care încasau indemnizaţie de şomaj, în timp ce 42 de şomeri neindemnizați au ajuns în câmpul muncii, încasând prin prima de activare. La cursuri de calificare s-au înscris 144 de şomeri suceveni, 497 de elevi şi studenţi participând la sesiunile de informare organizate de instituţia suceveană. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava mai informează că 123 de persoane au fost asistate în vederea orientării în carieră, precum şi cunoaşterii condiţiilor de muncă şi de viaţă din statele membre ale Uniunii Europene. 

Cu „impact regional sau naţional”

Suceava, 593 de proiecte în valoare de 1,27 de miliarde de lei,   derulate simultan în mai multe judeţe

• Acestea evidenţiază „contribuţia semnificativă a judeţului Suceava la programele coordonate la nivel interjudeţean”

În anul 2026, în judeţul Suceava au fost implementate proiecte majore de dezvoltare a infrastructurii publice, constând în extinderea reţelelor de apă şi reţelelor de canalizare, modernizarea şi reabilitarea drumurilor comunale, construirea şi reabilitarea unităţilor de învăţământ şi a unităţilor sanitare publice dezvoltarea infrastructurii de protecţie socială şi a celei sportive, reabilitarea monumentelor istorice şi a unităţilor de cult, înfiinţarea şi extinderea reţelelor de gaze naturale, eficientizarea energetică a clădirilor publice, inclusiv proiecte de restructurare şi regenerare urbană. Aceasta potrivit evaluării Planului de acţiuni din semestrul I al anului 2026 privind îndepinirea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare 2025-2028, publicat recent de Instituţia Prefectului Judeţului Suceava.  „A fost creată şi actualizată baza de date privind proiectele şi investiţiile aflate în implementare, precum şi cele nou-contractate, asigurându-se evidenţa centralizată a stadiului de execuţie şi a surselor de finanţare” informează instituţia suceveană. Astfel, investiţiile aflate în derulare şi cele nou aprobate în exerciţiul financiar 2021-2027 includ 593 de proiecte multi-judeţe, în valoare de 1,27 de miliarde de lei; 245 de proiecte de dezvoltare rurală-de 2,17 de miliarde de lei; 38 de proiecte de incluziune şi demnitate socială-de 207,788 de milioane de lei; 25 de proiecte de educaţie şi ocupare-109,602 de milioane de lei ; 14 proiecte de sănătate-de 178,459 de milioane de lei; 3 proiecte de dezvoltare durabilă-de 1,56 de miliarde de lei; şi câte un proiect de transport în valoare de 2,48 de milioane de lei, respectiv de creştere inteligentă, în valoare de 8,56 de milioane de lei. Potrivit sursei citate, Capitolul „Multi-judeţene” cuprinde proiecte care se derulează simultan în mai multe judeţe, inclusiv în Suceava, având un impact regional sau naţional. Pentru judeţul Suceava, valoarea acestor 593 de proiecte se ridică la 1,27 de miliarde de lei, „evidenţiind contribuţia semnificativă a judeţului la programele coordonate la nivel interjudeţean”. Conform datelor centralizate de Instituţia Prefectului, în judeţul Suceava, aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) accesate au fost finanţări pentru 829 proiecte, valoarea totală acestora din urmă fiind de 368,040 de milioane de euro.

În ordine descrescătoare  a valorii se remarcă cele 341 de proiecte din educaţie (125,550 de milioane de euro); 185 de proiecte din „fondul local” (87,67 de milioane de euro); 31 de proiecte „valul renovării” (59,28 de milioane de euro); 31 de proiecte de „managementul deşeurilor” (21,81 de milioane de lei);  113 de proiecte „suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare” (17,58 de milioane de euro); 14 proiecte de turism şi cultură (16,49 de milioane euro); 34 de proiecte din sănătate (10,19 milioane de euro); 45 de proiecte de păduri şi protejarea biodiversităţii (8,64 de milioane de euro); 4 proiecte de managementul apei (6,41 de milioane de euro); 12 proiecte reformă socială (6,32 de milioane de euro); 12 proiecte de transformare socială (4,46 de milioane de euro); un proiecte de energie (1,99 de milioane de euro) şi 5 proiecte „REPower EU” în valoare de 1,71 de milioane de euro.          

Încă 1.458 de cazuri noi de încadrare în grad de handicap, doar în jumătate de an

• Prin AJPIS, prestaţii sociale de 113 milioane de lei au ajuns la 25.530 de persoane cu dizabilităţi, dintre care 22.792 de adulţi şi 2.738 de copii

Nu mai puţin de 3.711 de cereri de încadrare, inclusiv de revizuire a încadrării într-un grad de handicap a înregistrat, până pe 30 iunie 2026, comisiile de evaluare de pe lângă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava. Conform instituţiei sucevene, în totalul amintit 1.458 reprezintă cazuri noi, la jumătatea anului în evidenţe fiind 23.571 de persoane adulte cu certificat de încadrare în grad de handicap. DGASPC face cunoscut că, în baza prevederilor legale, în semestrul I din 2026 persoanelor cu handicap le-au fost acordate 230 de legitimaţii pentru transportul urban, 805 de legitimaţii pentru transportul interurban, 81.047 de bilete de călătorie gratuită şi 8.423 de carduri pentru carburanţi. În perioada la care facem referire, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava a stabilit inclusiv cuantumul indemnizaţiei de care beneficiază persoanele cu handicap menţinute în familie. Plăţile efective sunt făcute de Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2026 alocată în acest sens fiind suma de 112,968 milioane de lei. Reprezentând prestaţii sociale, banii au ajuns la 25.530 de persoane, dintre care 22.792 de adulţi şi 2.738 de copii aflaţi în familie. De precizat mai este şi faptul că în centrele rezidențiale, în vederea încadrării în grad de handicap, făcute au fost 4.244 de evaluări medico-psiho-sociale a persoanelor adulte cu dizabilități din comunitate. Pentru acestea, în conformitate cu datele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, s-au întocmit 293 de planuri individuale de reabilitare şi integrare socială.

 Staţia „culturală” de la Policlinică este 100% funcţională

• Acesta este al doilea amplasament care include un spaţiu rezervat literaturii, după „raftul cu cărţi” din Piaţeta „Mihai Eminescu”

Primăria municipiului reşedinţă de judeţ a finalizat modernizarea staţiei de îmbarcare-debarcare a călătorilor, aflată la Policlinica Suceava, un spaţiu special al acesteia fiind dedicat iubitorilor de literatură. Edilul-şef Vasile Rîmbu anunţă că, deoarece sucevenii au apreciat ideea „culturii stradale”, primele volume au fost deja aşezate pe stand, astfel încât, în continuare, cititorii să devină „motorul acestui proiect şi să de viaţă cărţilor oferite, citite şi date mai departe”. Şeful municipalităţii spune că îşi doreşte ca timpul de aşteptare a mijloacelor de transport să fie transformat într-unul de reflecţie, „într-o invitaţie la deconectare”. 

„Frumuseţea acestui proiect este că fiecare poate contribui cu o carte pe care o are acasă, <captivă> sub praf, în bibliotecă, schimbând astfel starea de spirit a celor care aşteaptă autobuzul sau, poate, doar trec prin zonă. O carte nu ne aparţine pe deplin, ale noastre sunt doar orele întâlnirii cu aceasta. Să lăsăm deschis acest cerc al binelui, ca un exerciţiu de încredere şi civilizaţie pe care vă invit să-l construim împreună. Vă predau această iniţiativă cu toată încrederea că veţi avea grijă de ea ca de un bun propriu” punctat Vasile Rîmbu, primarul Sucevei. În iunie, Primăria municipiului Suceava a reabilitat complet Piaţeta statuii poetului naţional Mihai Eminescu, din prejma Teatrului Municipal „Matei Vişniec”. Cu prilejul comemorării „Luceafărului poeziei româneşti”, materializat a fost şi conceptul „raftul cu cărţi”, care cuprinde exclusiv opere ale lui Mihai Eminescu.  

Cu prilejul „Săptămânii verzi”

„Viaţa din adâncuri”, „călătorie imaginară în lumea apelor”

• Specialiştii DJM le-a vorbit micuţilor din Stroieşti despre secretele şi importanţa protejării habitatelor acvatice

Odată cu începutul noului an şcolar, continuăm şi activităţile de educaţie pentru protecţia mediului, prin întâlniri menite să îi apropie pe cei mici de natură şi să le trezească interesul pentru protejarea acesteia. Aşa informează Direcţia Judeţeană de Mediu Suceava, evidenţiind că „un nou an şcolar, este un  alt start al activităţilor educative dedicate protejării mediului”.  Potrivit unui comunicat de presă al DJM, în cadrul Programului „Săptămâna verde”, instituţia suceveană a fost alături de copiii de la Grădiniţa cu Program Normal de pe lângă Şcoala Gimnazială Stroiești. Tema întâlnirii, „Viaţa din adâncuri”, s-a constituit într-o călătorie imaginară în lumea apelor, dezvăluite fiind aspecte inedite ale mediului acvatic şi vieţuitoarelor din adâncuri. Micuţilor li s-a vorbit nu doar despre lumea marină, ci şi despre specii deosebite autohtone, precum lostriţa şi aspretele. Curiozitatea copiilor a fost completată cu un „test de creativitate”, cei mici realizând colaje cu vieţuitoare marine, reprezentând valurile şi construind, „prin culoare şi imaginaţie, propria lor lume subacvatică”. „Prin astfel de activităţi, fiecare început de an şcolar devine şi un prilej de a cultiva respectul pentru natură, responsabilitatea faţă de mediul înconjurător şi dorinţa de a proteja biodiversitatea” arată Direcţia Judeţeană de Mediu Suceava, mulţumind copiilor şi cadrelor didactice pentru „frumoasa incursiune în lumea apelor” şi reliefând că „Săptămâna verde” este „despre descoperire, implicare şi mici paşi prin care, împreună, construim un viitor mai verde”.

 În primele 6 luni ale anului

Casa de Asigurări de Sănătate a acoperit, cu 168 de milioane de lei, creşterile salariale ale personalului din spitale

• În vederea finanţării unităţilor spitaliceşti s-au achitat 182 de milioane de lei, pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală decontându-se 128 de milioane de lei

Serviciile prestate către asiguraţi, în baza actelor adiţionale şi contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medico-farmaceutice, au costat Casa de Asigurări de Sănătate Suceava, doar în prima jumătate a anului 2026, nu mai puţin de 679,379 de milioane de lei. Conform de CAS Suceava, 128,038 de milioane de lei reprezintă plăţi în contul medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, iar 139,152 de milioane de lei în cel al medicamentelor pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale cu scop curativ. Instituţia suceveană de asigurări de sănătate a decontat 63,26 de milioane de lei pentru dispozitive şi echipamente medicale şi 58,50 de milioane de lei pentru serviciile medicale din asistenţa medicală de specialitate în ambulatoriu. În primul semestru al anului 2026, contravaloarea serviciilor medicale de hemodializă s-a ridicat la 23,57 de milioane de lei, cea a serviciilor medicale paraclinice atingând 50,50 de milioane de lei. CAS Suceava plătit, de asemenea, 7,07 de milioane de lei pentru materiale sanitare specifice utilizate în programele naţionale de sănătate; 4,63 de milioane de lei pentru servicii medicale din asistenţa medicală primară; 3,39 de milioane de lei pentru asistenţa medicală stomatologică; 2,99 de milioane de lei pentru servicii medicale de recuperare-reabilitare a sănătăţii şi 4,30 de milioane de lei pentru urgenţa prespitalicească şi transportul sanitar. Potrivit Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, pentru finanţarea spitalelor din judeţ s-a achitat suma de 181,965 de milioane de lei; 1,11 de milioane de lei s-au dat pentru îngrijirile acordate la domiciliu şi încă 10,86 de milioane de lei pentru prestaţii medicale către pacienţii suceveni trataţi în statele membre ale UE. La toate acestea se adăugă 168,728 de milioane de lei, sumă disponibilizată în vederea achitării creşterilor salariale ale personalului încadrat în unităţile spitaliceşti aflate în relaţie contractuală cu CAS Suceava. 

 Inspectorii vamali de la Siret au sesizat organele de cercetare penală pentru 25 de cazuri în care au fost săvârşite infracţiuni

Prejudiciul rezultat în urma reţinerii de bunuri care fac obiectul infracţiunilor este de 882.400 de lei

Pentru nedeclararea valutei, lucrătorii vamali au reţinut 43.300 de dolari americani şi 57.600 de euro

Biroul Vamal de Frontieră Siret a avut, în primul semestru al anului 2026, 85.444 de operaţiuni vamale, respectiv pentru 35.252 de tranzitări, la intrarea în ţară, cât şi pentru 28.701 de tranzitări, la ieşire. Conform unei analize a instituţiei sucevene, controalelor vamale prin scanare au fost supuse 7.376 de camioane, 3.543 de autoturisme şi 21.187 de bagaje. Consecinţă a controlului nefiscal, în scopul combaterii traficului ilicit, inspectorii vamali au reţinut, pentru confiscare, 16.149 de pachete de ţigări în valoare de 403.500 de lei; 108 de litri şi 27 kg de substanţe fitosanitare în valoare de 22.563 de lei; 307 de piei de râs şi de piei de jder în valoare de 115.000 de lei; 4 biciclete şi trotinete electrice în valoare de 19.000 de lei; 695 de bucăţi şi 60 de fiole de medicamente; 525 de bucăţi de mărfuri contrafăcute, precum şi alte bunuri neconforme. „Au fost înaintate către organele de cercetare penală 25 cazuri în care au fost săvârşite infracţiuni. În frontieră nu există posibilitatea efectuării analizelor chimice în vederea stabilirii cu exactitate a produselor confiscate sau reţinute, acestea fiind în sarcina  structurilor care se ocupă de preluare spre valorificare sau distrugere” se subliniază în analiza citată. BVM Siret a înregistrat, totodată, 53 de declaraţii valutare pentru sume care depăşesc 10.000 de euro, declarată fiind o sumă de 2,83 milioane de euro. Pentru nedeclarare, lucrătorii vamali au reţinut 43.300 de dolari americani şi 57.600 de euro. Astfel, prejudiciul rezultat în urma reţinerii de bunuri care fac obiectul infracţiunilor a totalizat 882.400 de lei. Biroul Vamal de Frontieră Siret a întocmit şi 44 de procese-verbale de contravenţie, valoarea amenzilor aplicate însumând 318.000 de lei. Deşi birourile de frontieră nu mai derulează operaţiuni de import generatoare de taxe vamale, la BVF Siret au fost colectate venituri specifice de peste 324.000 de lei.

Produse „potenţial periculoase”, oprite de la comercializare de către comisarii pentru protecţia consumatorului  

Pe linia controlului şi supravegherii pieţei, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Suceava, a derulat, în cel dintâi semestru al anului 2026, 23 de tematici de verificări stabilite la nivel naţional. Astfel, pe durata celor 404 de acţiuni de control, comisarii suceveni au încheiat 336 de procese-verbale de constatare a contravenţiei, iar ca urmare a neregulilor depistate s-au dat amenzi însumând 974.500 de lei. Totodată, controlorii au dispus oprirea de la comercializare a unor produse potenţial periculoase în valoare de 42.297 de lei. Conform unei informări a CJPC, pe toată aria de competenţă, în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2026 comisarii pentru protecţia consumatorului au avut 804 de acţiuni de control. În conformitate cu sursa citată, controalele s-au finalizat cu 643 de amenzi totalizând de 2,47 de milioane de lei, iar efectiv s-au încasat 627.100 de lei. În acelaşi timp, retrasă definitiv de la comercializare a fost o cantitate de produse în valoare de 49.458 de lei, temporar fiind interzisă vânzarea altor produse în valoare de 47.401 de lei. Unele controale s-au desfăşurat în echipe mixte cu reprezentaţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean şi ai Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu. Astfel, în urma unei notificări prin sistemul european de alertă RASFF (Rapid Alert System for Food and Feed), privind un supliment alimentar, pentru retragerea produsului neconform de pe piaţă  s-a  organizat o acţiune de control specifică.

 

DSVSA controlează blocurile alimentare din unităţile de învăţământ şi prestatorii de servicii de caterig pentru acestea

• Campania are ca scop prevenirea apariţiei episoadelor de toxiinfecții alimentare în rândul copiilor
• Inspectorii sanitari veterinari vor sancţiona cu amenzi drastice problemele grave de igienă

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava desfăşoară, în această perioadă, controale tematice în unităţile de învăţământ. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA, informează că acţiunile vizează direct blocurile alimentare din incinta creşelor, grădiniţelor, şcolilor cu program normal, a uităţilor after-school, semi-internatelor şi internatelor, dar şi pe prestatorii de servicii de catering pentru acestea. Obiectivul principal al campaniei îl reprezintă prevenirea apariţiei episoadelor de toxiinfecții alimentare în rândul copiilor, prin verificarea modului de respectare a normelor privind siguranţa alimentelor. În primul rând, DSVSA va monitoriza înregistrarea sanitară veterinară valabilă pentru activităţile desfăşurate, condiţiile de igienă, cât şi întreţinerea spaţiilor de depozitare, preparare  a hranei şi servire a mesei. Controlate sunt, de asemenea, documentele care atestă provenienţa legală a alimentelor, regimul termic de transport şi păstrare a preparatelor, manipularea produselor şi sănătatea personalului. „În situaţia în care vor fi identificate produse alimentare care prezintă un risc iminent pentru sănătatea elevilor, inspectorii sanitari veterinari vor dispune, în regim de urgenţă, măsuri de retragere definitivă din consum a acestora, urmate de dirijarea către unităţi de neutralizare autorizate. În cazurile în care se constată probleme grave de igienă se vor aplica amenzi severe, procedându-se imediat la suspendarea temporară sau interzicerea desfăşurării activităţii blocurilor alimentare sau a cantinelor respective” a declarat  directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc. În acest context, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava face apel la conducerile unităţilor de învăţământ să dea dovadă de „vigilenţă sporită la recepţia produselor alimentare şi la derularea contractelor cu firmele de catering”.

 

În prima jumătate din 2026

Beneficii sociale pentru mai mult de 280.000 de suceveni, plăţi făcute prin AJPIS   

• Cele mai multe dintre acestea sunt alocaţiile de stat pentru copii, respectiv 138.041

În primele 6 luni ale anului 2026, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava a asigurat „cu celeritate” plata beneficiilor de asistenţă socială, transmite, printr-o informare, instituţia suceveană. Conform sursei citate, numărul mediu de beneficiari din perioada 1 ianuarie-30 iunie 2026 a fost de 280.521 de persoane, cele mai multe fiind alocaţiile de stat pentru copii, respectiv 138.041. Alocaţia de plasament a avut 861 de beneficiari; indemnizaţia de sprijin pentru plasament-285; indemnizaţia pentru tinerii care ies din sistem-381; ajutoarele pentru familiile cu copii-6.298; indemnizaţia pentru creşterea copiilor-6.028, iar stimulentul de inserție-2.381 de beneficiari. Indemnizaţia lunară de concediu în vederea adopţiei a ajuns la 28 beneficiari; indemnizaţia de sprijin pentru susţinerea adopţiei-la 218; indemnizaţia lunară de hrană pentru bolnavii HIV-la 337; drepturile persoanelor cu handicap-la 24.665; indemnizaţia TBC-la 159, iar ajutoarele de incluziune-la 10.566 de persoane. Poliţele de asigurare ale beneficiarilor venitului minim de incluziune au fost achitate în cazul a 431 de persoane. AJPIS a plătit ajutoare băneşti pentru un singur refugiat, în timp ce ajutoarele de urgenţă s-au îndreptat către 4 de suceveni aflaţi în situaţii speciale. Sprijinul financiar pentru consumul de energie electrică a fost orientat către 41.009 de beneficiari; ajutoarele la încălzirea cu energie termică înspre 766 de solicitanţi, iar suplimentul la încălzirea cu energie termică către 670 de consumatori. De ajutoare pentru încălzirea cu gaze naturale s-au bucurat 777 de suceveni; de suplimentul la încălzirea cu gaze naturale-1.455; de ajutoare la încălzirea cu energie electrică-46; de suplimentul de încălzire cu energie electrică-12.455; de ajutoare la încălzirea cu lemne-907 şi de suplimentul la încălzirea cu lemne-33.908 de solicitanţi. În cele din urmă, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava a achitat subvenţii către asociaţii şi fundaţii cu 500 beneficiari.

 

Finanţele sucevene, două aplicaţii gratuite pentru  simplificarea raportării obligaţiilor fiscale

• Aplicaţiile facilitează identificarea rapidă a neconcordanțelor, precum şi corectarea acestora anterior depunerii declaraţiilor ăn cauză

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava anunţă punerea la dispoziţia contribuabililor a două aplicaţii gratuite, cu rol de simplificare a verificării datelor raportate prin „Declaraţia D406 SAF-T”. Aplicaţia pentru verificarea  acesteia din urmă, îi ajută pe contribuabili să verifice - înainte de depunere - dacă datele conţinute sunt corecte şi complete. În al doilea rând, aplicaţia de evaluare a informaţiilor declarate prin „D406 în șablon D300” permite completarea unui formular de verificare asemănător decontului de TVA, pe baza datelor din SAF-T. În acest mod, „contribuabilii pot vedea mai clar dacă informaţiile raportate prin D406 corespund cu cele declarate prin D300”. Impactul acestor instrumente este unul semnificativ, facilitând identificarea rapidă a eventualelor neconcordanțe dintre raportări, cât şi corectarea acestora, premergător depunerii.  Astfel, scade riscul ca o simplă eroare să ducă la probleme de conformare sau la sancţiuni, în plus AJFP primind date corecte. Aplicaţiile au fost dezvoltate după ce, în etapa pilot, au fost identificate situaţii în care datele transmise conţineau erori sau neconcordanțe. Astfel, prin verificarea anterioară, contribuabilii pot corecta eventualele diferenţe la transmiterea declaraţiilor către AJFP. „Ne dorim ca aceste aplicaţii să se constituie într-un real sprijin, fiind, gratuite, utile şi uşor de folosit. Prin aceste instrumente, contribuabilii pot identifica şi corecta din timp eventualele erori, înainte ca acestea să genereze dificultăţi în îndeplinirea obligaţiilor fiscale” se arată în informarea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava.

 

Pentru anul 2025

Fermierii suceveni au luat subvenţii europene de 22,5 de milioane de lei

Anul acesta, „din cauza dificultăţilor economice din agricultură”, plăţile în avans vor fi autorizate mai repede

Pentru cererile depuse în campania din anul 2026, calendarul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură  vine cu o noutate. Astfel, plăţile în avans ar putea demara mai devreme decât data cu care s-au obişnuit fermierii. Aceasta în conformitate cu Regulamentul (UE) 2026/1768, care, „din cauza dificultăţilor economice din agricultură, oferă flexibilitate statelor membre”. Drept urmare, APIA are posibilitatea de a vira banii în conturi înainte de 16 octombrie, dată valabilă în anii anteriori. În etapa finală, respectiv între 2 decembrie 2026-30 iunie 2027, va fi autorizat restul de plată cuvenit fermierilor care au încasat deja avansul. În 2026, Centrul Judeţean Suceava al APIA a derulat campania de primire a cererilor unice de plată în perioada 16 martie-5 iunie. În judeţ au fost depuse 37.062 de cereri pentru o suprafaţă totală de 197.112 de hectare. În campania din anul 2025, în judeţul Suceava s-au înregistrat 38.779 de cereri de sprijin, pentru 195.040 de hectare. Conform unei statistici a Instituţiei Prefectului, până la jumătatea anului 2026, „plăţile au fost autorizate într-un procentaj de 98,60%”. Acestea însumează „114,095 de milioane de lei, echivalentul a 22,457 de milioane de euro, diferenţa de 1,4% trebuind a fi achitată până pe 15 octombrie 2026. Cererile unice de plată reprezintă documentele oficiale prin care fermierii din România solicită subvenţii financiare acordate din fonduri europene şi din bugetul naţional. Subvenţiile sunt gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi sunt destinate sprijinirii producătorilor agricoli care cultivă terenuri sau cresc animale.

 

Programele „Tomata”, „Cartoful de consum” şi „Usturoiul” au adus cultivatorilor suceveni peste 4 milioane de lei  

• În scopul stimulării pieţei locale, Direcţia Agricolă gestionează sprijinul financiar pentru „culturile deficitare”

Circa 300 de fermieri au beneficiat de informare şi sprijin direct la întocmirea documentaţiilor pentru accesarea ajutoarelor de stat şi schemelor de minimis, informează Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava. „Potenţialii beneficiari au fost sprijiniţi cu privire la înscrierea în programele de minimis şi în vederea întocmirii documentaţiilor necesare, printre aceştia numărându-se 172 de fermieri din legumicultură şi 120 de cultivatori de cartofi” precizează DAJ Suceava. Potrivit unei statistici transmisă Instituţiei Prefectului, pentru evaluarea aferentă primelor 6 luni ale anului 2026, după „verificările în teren”, în judeţul Suceava s-au făcut „plăţi în valoare totală de 4,15 milioane de lei”. Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava derulează o componentă specifică a ajutoarelor de stat,  respectiv „ajutorul de minimis pentru producţia primară”. Spre deosebire de subvenţiile aferente suprafeţelor mari, administrate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), DAJ gestionează sprijinul financiar destinat direct micilor producători. În cauză sunt „culturile deficitare, scopul constând în stimularea pieţei locale”. Astfel, în anul 2026 Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava are în aria de competenţă trei programe active. Este vorba despre Programul „Tomata”, respectiv „Legume în spaţii protejate”, care oferă 1.500 de euro pentru fiecare 1.000 mp cu roșii, ardei, castraveți sau gogoșari, legume cultivate în sere şi solarii. De asemenea, prin Programul „Cartoful de consum”, acordat este un sprijin financiar de cel mult 300 de euro pe hectar, beneficiari fiind agricultorii care cultivă minimum 0,3 hectare. Totodată, Programul „Usturoiul” este dedicat susţinerii cultivatorilor locali, „având menirea de reduce importurile masive”. Sprijinul a fost stabilit la 3.000 de euro pe hectarul cultivat cu usturoi, suprafaţa minimă neputând fi mai mică de 3.000 mp.

 

Pentru a contracara aderenţa scăzută din sezoanele trecute

Direcţia de Sănătate Publică declanşează campania de pregătire a vaccinării antigripale

• Statisticile plasează judeţul Suceava pe ultimele locuri la nivel naţional în ceea ce priveşte rata de vaccinare

Încă de la începutul lunii septembrie, Direcţia de Sănătate Publică Suceava a lansat o campanie de informare privind importanţa vaccinării antigripale. Sub sloganul  „Protejează-te pe tine şi pe cei dragi!”, DSP îi îndeamnă pe suceveni să se adreseze medicului de familie pentru a obţine informaţii despre vaccinul antigripal şi a afla dacă se încadrează în categoriile care beneficiază de vaccinare gratuită sau compensată. Instituţia de sănătate publică îşi propune să mărească receptivitatea populaţiei, statisticile plasând judeţul Suceava pe ultimele locuri la nivel naţional, în ceea ce priveşte rata de vaccinare. Cele mai mari rate de utilizare a reţetelor compensate pentru vaccinul antigripal s-au înregistrat în rândul vârstnicilor şi în cel al persoanelor cu boli cronice severe, cum ar fi diabetul şi afecţiunile cardiovasculare. „Vaccinarea anuală este recomandată pentru toate persoanele, începând cu vârsta de 6 luni, inclusiv pentru adulţii sănătoşi. Spre deosebire de adulţii tineri şi sănătoşi, persoanele de peste 65 de ani prezintă risc mai mare de complicaţii grave, deoarece imunitatea scade odată cu înaintarea în vârstă” subliniază Direcţia de Sănătate Publică. Conform datelor referitoare la sezonul rece precedent, Suceava a fost unul dintre cele mai afectate judeţe din ţară. De exemplu, numai în ultima parte a lunii decembrie 2025, judeţul Suceava înregistra „o explozie epidemică, cu un vârf de 639 de cazuri de gripă clinică raportate într-o singură săptămână”.