Variola ovinelor şi caprinelor a ajuns la hotarele judeţului Suceava

„Boala poate avea efecte dramatice, mergându-de chiar până la lichidarea efectivelor” atrage atenţia Mihai Sorin Voloşeniuc şeful DSVSA, după ce un focar a apărut în judeţul Iaşi

O campanie de informare şi inspecţii are loc deja în exploataţiile de la limita cu judeţul vecin, crescătorii fiind rugaţi să semnaleze orice schimbare a stării de sănătate a animalelor   

 Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava solicită crescătorilor să anunţe despre eventualele cazurilor suspecte de îmbolnăvire a rumegătoarelor mici. Aceasta după ce, în judeţul vecin Iaşi a apărut un focar de variolă ovină, „boala ajungând, din păcate, aproape de Suceava”. Directorul executiv dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, anunţă că, în acest context, DSVSA desfăşoară o campanie de informare şi inspecţii în exploataţii, în special în cele de la limita cu judeţul Iaşi, „în care sunt crescute efective importante de oi”.  La nivel naţional, Agenţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor  (ANSAVA) a măsuri de împiedicare a răspândirii bolii, de evitat fiind organizarea de „aglomerări de animale vii, în scopul comercializării”, cât şi mişcările interjudeţene ale ovinelor şi caprinelor. „Dacă, totuşi, sunt cumpărate ovine sau carpine, achiziţia se va face doar cu acte în ordine. De asemenea, acestea vor fi ţinute sub observaţie clinică, separat de celelalte animale, deoarece boala poate avea efecte dramatice, mergându-e chiar până la lichidarea efectivelor” atrage atenţia şeful DSVSA. Având „un caracter foarte contagios”, variola este o boală virală gravă care, în principal, afectează ovinele şi caprinele. Maladia se răspândeşte rapid într-o turmă şi produce pierderi economice semnificative. Variola se transmite prin contactul direct cu animalele infectate, prin contactul indirect cu lichidul veziculelor sau pustulelor, dar şi prin inhalarea prafului din crustele descuamate.

Virusul mai poate fi răspândit prin secreţiile nazale, oculare şi orale, prin obiecte contaminate, furaje şi echipamente. Semnele clinice şi simptoamele bolii constau în leziunile cutanate în jurul botului, nasului, urechilor, pleoapelor, pe abdomen şi picioare. De asemenea, sunt remarcate febra, scăderea apetitului, depresia şi letargia, lăcrimarea excesivă, secreţiile nazale, inflamarea ganglionilor limfatici, cât şi leziunile de la nivelul mucoaselor. Boala durează 3-4 săptămâni, dar animalele pot rămâne slăbite pentru o perioadă mai lungă de timp. Mortalitatea variază în funcţie de gravitatea focarului şi de starea generală de sănătate, putând ajunge până la 50%. Boala nu reprezintă un pericol pentru sănătatea publică, însă oricare semne de variolă ovină/caprină trebuie raportată imediat la DSVSA. Virusul fiind foarte rezistent la uscăciune, mediul rămâne contaminat pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât măsurile de igienă sunt esenţiale pentru prevenirea răspândirii bolii.

„Rugăm crescătorii să ne semnaleze orice modificare a stării de sănătate animalelor. Boala nu are efecte asupra omului, însă acesta poate fi vector  al acesteia. Virusul variolei este rezistent la uscăciune, crustele de pe corpul animalelor fiind preluate pe îmbrăcăminte, transmis inclusiv cu prilejul tunderii mieilor, dar şi prin furaje. De aceea, este recomandată folosirea echipamentelor de protecţie, iar ustensilele vor fi obligatoriu dezinfectate”  subliniază dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. Conform evidenţelor, în judeţul Suceava sunt înregistrate oficial circa 130.000 de ovine şi aproximativ 17.000 de caprine.