Administratorul public Irina Vasilciuc:

Scutirea de impozitul pe clădiri a cabinetelor stomatologice poate intra sub incidenţa ajutorului de stat

• 
  Opinia a fost emisă după ce grupul USR din Consiliul Local Suceava a cerut facilităţi fiscale similare celor de care beneficiază medicii de familie

Aplicarea diferenţiată a impozitului pe clădirile proprietate sau aflate sub o altă formă de administrare ale medicilor de familie, vizavi de cele în care îşi desfăşoară activitatea medicii stomatologi a fost abordată în şedinţa ordinară a Consiliului Local Suceava. Irina Vasilciuc, administrator unic al municipiului Suceava, a precizat în plenul şedinţei, că deliberativele locale sunt obligate să aprobe scutiri pentru clădirile proprietate ale medicilor de familie, „fără să existe un dubiu vreun legat de acestea”, însă, de cealaltă parte, nu pot acorda facilităţi sau scutiri fiscale cabinetelor medicale „care se definesc drept unităţi medicale private”. Vasilciuc susţine că „individual, pentru fiecare cabinet de medicină privată - având în vedere raportarea la piaţa concurenţială - este nevoie de un studiu de impact privind ajutorul de stat. Aceasta în condiţiile în care Codul fiscal obligă autorităţile locale să acorde respectiva scutire doar medicilor de familie care nu percep o contra-prestaţie pentru serviciile medicale în cauză. „Ajutorul de stat este o chestiune extrem de important a fi definită, în caz contrar riscându-se aspecte greu de remediat în relaţionarea pe piaţa publică de servicii. Prestaţiile tarifare ale cabinetelor de medicină stomatologică nu pot fi discutate pentru toate serviciile, în general. Fiecare cabinet de medicină stomatologică are propriile condiţii şi tarife, de aceea trebuie făcută o analiză amănunţită” a reliefat administratorul public.

 Precizările au survenit propunerii aleşilor municipali ai USR, ca şi medicilor dentişti să li se acorde scutire la plata impozitului pe clădirea în care este prestat serviciul medical, beneficiu valabil pentru cabinetele medicilor de familie. „Vorbim despre cea mai subfinanţată ramură medicală: stomatologia. Impactul social este foarte mare, însă nu şi cel bugetar. Este vorba despre 210 de cabinete medicale stomatologice din municipiul Suceava, iar scutirea ar fi un ajutor real pentru medici şi pentru cetăţeni”   a spus Cristina Sbârnea, consilier local USR. Vasilciuc a mai subliniat că Codul fiscal face referiri cu privire la subiect, dar în Consiliul Local Suceava nu a fost propus şi analizat vreodată un proiect de hotărâre în acest sens. „A generat această abordare, faptul că există o <virgulă> în Codul fiscal care presupune - însă nu apriori, fără niciun fel de analiză -, să putem acorda scutiri la impozitul pe clădire unităţilor sanitare private, şi doar pentru acea parte din clădire în care nu se desfăşoară activităţi decât strict profesional medicale, respectiv cele economice definite de lege, şi care, de-a lungul anilor, niciodată nu au fost acordate de Consiliul Local. Răspunsul nostru este strict pe lege şi va fi formulat tuturor iniţiatorilor acestor petiţii” a subliniat Irina Vasilciuc, administrator unic al municipiului Suceava,

 

Inspectorii ITM au depistat

Muncă la negru în hoteluri şi restaurante

• Cu un total de 120.000 de lei au fost amendate 3 firme, sancţionate fiind inclusiv depăşirea timpului de muncă şi refuzul aplicării creşterii remuneraţiei după 24 de luni de salariu minim

O campanie de combatere a muncii nedeclarate la angajatorii cu activitate în domeniile hoteluri şi alte facilităţi de cazare, restaurante şi servicii de alimentaţie publică a desfăşurat Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, informează inspectorul-şef Romeo Butnariu, menţionând că verificată a fost inclusiv respectarea prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă. Potrivit şefului ITM, pentru muncă nedeclarată, cu amenzi însumând 130.000 de lei au fost sancţionaţi 3 angajatori. Astfel, în urma celor 38 controale efectuate, inspectorii din subordine au dat 3 amenzi totalizând 120.000 de lei pentru primirea la serviciu, fără încheierea contractului de muncă, a 3 lucrători, dar şi o alta de 10.000 de lei, în cazul depăşirii duratei timpului de muncă în cazul unui salariat angajat cu timp parţial. De asemenea, 3 avertismente    s-au aplicat în situaţii de nerespectare a regimului orelor suplimentare şi neevidențierea timpului real de muncă. Printre neregulile frecvent constatate se mai numără încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, nerespectarea reglementărilor referitoare la acordarea sporului pentru repausul săptămânal modificat, cât şi a celor cu privire la majorarea salariului după 24 de luni în care angajatul a beneficiat de salariul minim. Pe fondul celor depistate, s-au dispus inclusiv 60 de măsuri de remediere a deficienţelor. În domeniul Securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherea pieţei, inspectorii de muncă au controlat de 20 angajatori, încălcarea legislaţiei fiind sancţionată cu 30 de avertismente. Cele mai des întâlnite abateri au fost depăşirea termenelor pentru testarea periodică a instalaţiilor electrice, prizelor şi echipamentelor, pentru a preveni electrocutarea şi incendiile, nesemnalizarea căilor de circulaţie şi nesemnarea fişelor de protecţie a muncii de către toţi cei implicaţi în procesul de instruire.