Primarul Rîmbu, despre execuţia din primul trimestru:
Veniturile proprii ale bugetului local au „un grad de
execuţie aproape dublu”
> „Remarcăm
că avem indicatori de venituri care s-au realizat în procentaj de 100%, chiar şi
peste” arată şeful executivului din reşedinţa de judeţ
> În 2024
veniturile aprobate au fost de 1.028 de milioane de lei, faţă de 718,265 de
milioane de lei în 2025, justificând astfel realizările superioare de acum
> La
fel, privite ca „supradimensionate”, veniturile proprii au fost votate la
354,243 de milioane de lei, cu 152,450 de milioane de lei sub cele din 2024
Deoarece bugetul municipiului Suceava a fost aprobat
pe 26 martie, cheltuielile lunare s-au făcut doar în limita a unei a
douăsprezecea părţi din bugetul anului 2024, ceea ce s-a răsfrânt şi asupra
execuţiei din primul trimestru al anului 2025, se precizează în proiectul de
hotărâre de Consiliu Local privind aprobarea modului de realizare a veniturilor
şi efectuare a cheltuielilor în lunile ianuarie, februarie şi martie. „Această
primă perioadă de analiză a execuţiei bugetare nu reflectă, de fapt, propriile
noastre estimări privind veniturile şi cheltuielile anului 2025, ci reprezintă
o oglindă a modului în care am fost obligaţi să ne desfăşurăm activitatea până
la aprobarea bugetului” explică primarul Vasile Rîmbu, în referatul de aprobare
a proiectului hotărârii execuţiei bugetelor Sucevei până pe 31 martie. Date fiind
circumstanţe menţionate, şeful municipalităţii spune că încă de la începutul
noului an, pentru acoperirea cheltuielilor curente, cât şi a datoriilor de
circa 70 de milioane de lei, necesară a fost angajarea de credite bugetare. În
opinia şefului executivului reşedinţă de judeţ, chiar şi aşa, execuţia
veniturile trimestrului întâi al anului 2025 a cunoscut o „îmbunătăţire
semnificativă” faţă de cea a intervalului de referinţă din 2024, fiind de
„67,08%, comparativ cu 26,94%”. În ceea ce priveşte secţiunea de dezvoltare a
bugetului, gradul de execuţie este de 43,87% faţă de cel de 6,66% aferent
primelor 3 luni ale anului precedent. Totodată, arată primarul Rîmbu, în primul
trimestrul din 2025, veniturile proprii ale bugetului local au „un grad de
execuţie aproape dublu”, adică unul de 83,29% comparativ cu 48,23% în
trimestrul omolog din 2024. „Remarcăm că avem indicatori de venituri care s-au
realizat în procentaj de 100%, şi peste, în timp ce în anul precedent gradul de
realizare era în jurul procentajului de 50%” subliniază edilul-şef, menţionând
că un „element perturbator” al execuţiei la Capitolul „Învăţământ” l-a constituit
şi alocarea întârziată a finanţării de bază, venită abia la sfârşitul lunii
martie. Procentaje „foarte bune” sunt evidenţiate la capitolele „Alte servicii
publice generale” (89,18%), „Ordine publică şi siguranţă naţională” (76,83%),
„Sănătate” (93,24%), „Asigurări şi asistenţă socială”, „Locuinţe, servicii şi
dezvoltare publică” (70,63%), „Acţiuni generale economice, comerciale şi de
muncă” (96,96%) şi „Alte acţiuni economice (99,97%).
> Din cauza nedecontării cererilor de
rambursare, obligaţii de plată de 30 de milioane de lei nu au fost achitate „furnizorilor
de lucrări” aferente proiectelor europene
De cealaltă parte, procentajele mai mici de realizare
sunt puse pe seama neaprobării Legii bugetului de stat încă de la finalul
anului 2024, condiţii care în primul trimestru din 2025 nu a fost posibilă
onorarea cererilor de rambursare decontate din bugetul statului sau din bugetele
autorităţilor de management ale proiectelor cu finanţare europeană. „Exemplificăm
cu suma de aproximativ 30 de milioane de lei, reprezentând obligaţii de plată
neachitate furnizorilor de lucrări aferente proiectelor europene, din cauza
nedecontării cererilor de rambursare/transfer până la 31 martie 2025”
evidenţiază Vasile Rîmbu, primarul reşedinţei de judeţ, în referatul de
aprobare a execuţiei bugetelor municipiului Suceava în trimestrul întâi al
anului în curs. Reamintim în 2025, bugetul local al municipiului Suceava a fost
fundamentat pe venituri de 718,265 de milioane de lei şi pe cheltuieli de
720,865 de milioane de lei, deficitul fiind de 2,600 milioane de lei. Pe motiv că
au fost „supradimensionate” de autorităţile din legislatura anterioară,
veniturile proprii ale bugetului local au fost votate la 354,243 de milioane de
lei, mai mici cu 152,450 de milioane de lei faţă de 2024, când au fost aprobate
la 506,693 de milioane de lei. În 2024, când primar era Ion Lungu, veniturile
bugetului local al municipiului Suceava au fost aprobate la 1.028 de milioane
de lei, iar cheltuielile la 1.029 de milioane de lei, cu un deficit de 400.030
de lei. Astfel, explicabile pot fi şi realizările „semnificativ îmbunătăţite”
ale administraţiei Vasile Rîmbu. Angajările
financiare lunare fiind permise în limita unei „douăsprezecimi” din bugetul
fundamentat în 2024 - unul cu circa 25% mai mare -, evident este că, raportate
la bugetul local inferior valoric din 2025, realizările trimestrului întâi nu
pot fi decât proporţional crescute.
.jpg)
.jpg)
Valoarea totală
ajutoarelor de deces onorate pe durata anului 2024 de Casa Judeţeană de Pensii Suceava s-a ridicat
la peste 48,18 de milioane de lei. Conform unei informări a instituţiei, cu un
an înainte, totalul achitat cu acest titlu s-a ridicat la 43,02 de milioane de
lei, însemnând cu 5,16 milioane de lei mai puţin. Dacă în 2023, CJP a
înregistrat şi plătit ajutoare în cazul a 6.539 de dosare de deces, în 2024
s-au înregistrat şi onorat 6.585 de
cereri de ajutoare de deces, numărul acestora fiind creştere cu 46 de cazuri. Începând
de pe 13 februarie 2025, cuantumul ajutorului de deces este de 8.620 de lei, în
cazul decesului pensionarului sau asiguratului şi de 4.310 de lei, în cel al
decesului unui membru de familie neasigurat. Noile valori sunt valabile de la
data intrării în vigoare a Legii nr. 10 din 2025 privind bugetul asigurărilor
sociale de stat pentru anul 2025. Pentru perioada anterioară, respectiv în
2024, s-au achitat ajutoare de deces aprobate prin Legea nr. 422 din 2023,
respectiv de 7.567 de lei, în cazul decesului pensionarului sau asiguratului şi
de 3.784 lei, în cazul decesului unui membru de familie neasigurat. Potrivit
reglementărilor legale în vigoare, beneficiază de ajutor de deces o singură
persoană care face dovada că a suportat
cheltuielile cauzate de deces şi care poate fi, după caz, soţul
supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora,
oricare persoană care dovedeşte că a făcut cheltuielile respective. Pe de altă
parte, asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor şi în cazul decesului
unui membru de familie, care, la data la care intervenit decesul nu avea
calitatea de asigurat sau de pensionar. „Ajutorul de deces este un drept de
asigurări sociale acordat asiguraţilor şi pensionarilor sistemului public de
pensii, astfel încât, în ambele cazuri prevăzute de lege, acordarea ajutorului
de deces este condiţionată de calitatea de asigurat sau pensionar a persoanei
decedate, respectiv de calitatea de asigurat sau pensionar al persoanei care
încasează ajutor de deces”, arată directorul executiv Constantin Boliacu,
menţionând că ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la
solicitare.






.jpg)