Aproape 6.000 de
suceveni au bătut la uşa AJOFM pentru un loc de muncă
Peste 235 de şomeri au beneficiat de reconversie
sau de recalificare profesională.

Duminică seara, în urma unui apel primit la ora 19.43,
militarii Detaşamentului de Pompieri Fălticeni au intervenit, cu un autocamion
cu accesorii şi o autospecială, pentru extragerea unui cal care a căzut într-o
fântână, în gospodăria lui BV, din comuna Boroaia. Fântâna a fost zidită din
piatră până la nivelul solului, are o adâncime de aproximativ 10 metri, un
diametru de 1 metru şi o adâncime a apei de circa 1,2 metri, malul fragil
cedând sub greutatea animalului. Ajunşi la faţa locului, pompierii au luat
măsurile de siguranţă, după care au instalat un palan manual (macara) şi un
trepied deasupra fântânii. La lăsarea întunericului, pentru iluminarea zonei
militarii au folosit un generator şi o lampă electrică. După ce a fost legat cu
o funie, calul a fost adus la suprafaţă după mai bine de 3 ore de eforturi
susţinute din partea salvatorilor. Misiunea militarilor s-a încheiat la ora
22:50, însă, din păcate, animalul nu a supravieţuit şocurilor
Agenţia de Plăţi
şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Suceava informează pe producătorii
care, în prima etapă, nu au depus cereri pentru ajutorul excepţional destinat
fermierilor din sectorul laptelui şi produselor lactate, şi care îndeplinesc
condiţiile de eligibilitate, că mai pot să o facă în perioada 30 mai-6 iunie
2016. Potrivit directorului executiv Vasile Iacob Cciur, cererile se depun la Centrul
Judeţean, iar pentru a beneficia de sprijinul financiar în cauză producătorii
de lapte de vacă trebuie să fie înscrişi în sistemul cotelor de lapte la APIA, ca
producători cu cote de livrări pentru anul de cotă 2014-2015, deţinând, în
acelaşi timp, cotă de livrări la 31 martie 2015. Totodată, este obligatoriu ca
producătorii interesaţi să aibă activitate, cât şi un contract încheiat cu un
prim-cumpărător pe o perioadă de minim 6 luni, valabil la data depunerii
solicitării. Acesta din urmă va fi însoţit de cel puţin un document fiscal care
să ateste livrarea laptelui, conform prevederilor contractuale. Nu în cele din
urmă, producţia de lapte livrată pe beneficiar trebuie să fie de minim 5 tone de
lapte în anul de cotă 2014-2015. Suma cuvenită fiecărui producător este de 240
de euro, pentru livrări cuprinse între 5 tone şi 20 de tone de lapte; 12 de
euro pe tonă pentru o cantitate de 20 tone până la 200 de tone, precum şi de 2.900
de euro de beneficiar, în cazul producătorului care a livrat o cantitate de
lapte mai mare de 200 tone. Potrivit unei informări a APIA Suceava, la
începutul lui 2016 în judeţul Suceava erau 49.171 de producători de lapte, faţă
de 50.235, cu un an în urmă, în scădere cu 1.064 de producători. Totodată,
înregistrate erau 22 de unităţi autorizate pentru cumpărarea şi procesarea
laptelui, cu două în minus în comparaţie cu începutul lui 2015. Depunerea
dosarelor pentru acordarea ajutorul excepţional destinat fermierilor din
sectorul laptelui şi produselor lactate a început pe 22 martie 2016, dosarele trebuind
a fi verificate, la Centrul Județean al APIA, până pe 8 aprilie.
Consiliul Local
al municipiului Suceava a aprobat, în
ultima şedinţă din actualul mandat, caietul de sarcini pentru contractarea unei
finanţări interne nerambursabile în valoare de
25 de milioane de lei, adică aproximativ 5 milioane de euro. Banii vor
lua calea construirii unei Săli polivalente cu 5.000 de locuri, creditul urmând
rambursat în 10 ani, cu o perioadă de tragere de 2 ani şi cu o perioadă de
graţie de plată a „principalului” tot de 2 ani. Sala polivalentă va fi ridicată
la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, pe un teren preluat de la Staţiunea
de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, cuprinzând inclusiv o sală de antrenament
cu o capacitate de 276 de locuri; o sală
de bowling; săli de kinoterapie, fizioterapie şi gimnastică de
întreţinere; cabinete medicale specializate; vestiare pentru antrenori şi
sportivi. Clădirea va fi formată dintr-un ansamblu de 3 corpuri, cu demisol,
parter şi etaj, o înălţime de 18 metri, în care se vor regăsi birouri, o
bibliotecă, un cabinet metodic şi un restaurant Planul de urbanism zonal şi regulamentul
de urbanism au fost deja aprobate, în preajmă fiind prevăzută şi amenajarea
unei parcări. Potrivit unei simulări, în condiţiile accesării creditului gradul
de îndatorare a administraţiei locale urmând a ajunge la 17,99%, în 2016, după
care va scădea în anii următori.
Întrucât pentru ridicarea de obiective sportive nu este prevăzută nicio
formă de finanţare nerambursabilă europeană, diferenţa de bani ar putea
proveni, în principal, din surse guvernamentale. Sala polivalentă face parte
din proiectul Complexului sportiv, avansat încă din anul 2011, valoarea totală
a investiţiei fiind evaluată la circa 17 milioane de euro. Obiectivul urmează a
fi construit pe o suprafaţă de 12 hectare şi va include un stadion cu 15.000 de
locuri, sală polivalentă cu 5.000 de locuri, bazin olimpic de înot, precum şi
terenuri în aer liber, de handbal, baschet, volei şi tenis. Complementar
dotărilor sportive, în zonă vor fi amenajate spaţii verzi sub formă de insule,
cât şi parcuri. Nu vor lipsi spaţiile tehnice, parcările, spaţiile comerciale
şi de servicii, dar şi amenajările cu destinaţia de locuire, inclusiv cu
funcţiunile aferente.
Achiziţionarea
celor 40 de autobuze electrice ar putea scoate din impas societatea de
transport public local de călători TPL, aducând-o în echilibru financiar, a
evidenţiat, ieri, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. „Există o problemă
reală la societatea de societatea de transport public local, unde costurile sunt
mari, în special cele cu combustibilii, care se ridică la aproximativ 70%”, a
punctat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Lungu spune că în urma simulărilor a rezultat
că folosind acumulatori electrici, respectivele cheltuieli ar urma să fie chiar
şi de 10 ori mai mici. În opinia şefului executivului local, aceasta ar fi
unica şansă ca TPL să devină rentabilă, o creştere a tarifelor la bilete şi
abonamente fiind deocamdată exclusă din cauza posibilităţilor băneşti reduse
ale populaţiei. „Nu populist, ci realist, vom avea şansa acordării acelor
abonamente gratuite, aşa cum am mai dat. În măsura în care costurile se vor
reduce, vom avea această posibilitate”, a explicat primarul Sucevei, menţionând
că, din bugetul local, TPL este subvenţionată cu 1 milion de euro pe an şi că
alte societăţi omoloage din ţară sunt falimentare. Ion Lungu crede că, până la
finele anului, va fi semnat contractul de finanţare a proiectului „Sistem
integrat de transport public ecologic”, abia după aceasta urmând a fi ţinută
licitaţia pentru desemnarea furnizorului mijloacelor de transport electrice.
Câştigătorul competiţiei pentru asigurarea consultaţiei este asocierea de firme
Eurocerad Internaţional şi RIA Design Consulting Bucureşti, acesta surclasând
alţi 4 participanţi.
Printre investiţiile eligibile se numără cele în reconversia
plantaţiilor existente, în sisteme de protecţie antigrindină şi echipamente de
irigaţii la nivelul exploataţiilor. Submăsura 4.2a-Procesarea produselor
Pomicole are o alocare de 8,6 de milioane de euro, sprijină financiar
investiţiile în unitățile care procesează materie primă, dar şi în reţelele
locale de colectare, recepţie, depozitare, condiţionare, sortare şi
ambalare. Beneficiari eligibili sunt
întreprinderi individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate şi
persoanele juridice, inclusiv grupurile de producători, sprijinul european
nerasmbursabil fiind cuprins între 200.000 de euro şi 1,5 milioane de euro. O
sumă de 93,4 milioane euro este alocată Submăsurii 4.2-„Sprijin pentru
investiţii în procesarea şi marketingul produselor din sectorul agricol”, bani
destinaţi, printre altele, înfiinţării sau modernizării unităţilor de procesare
şi comercializare, introducerii de noi tehnologii şi aplicării măsurilor de
protecţia mediului. Beneficiarii sunt persoanele fizice autorizate, societăţile
comerciale şi cooperativele agricole, pentru un proiect putându-se obţine până
la 2,5 de miloane euro.
În luna aprilie a anului
2016, inspectorii de muncă suceveni au depistat 213 de persoane care desfăşurau
muncă nedeclarată. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă
Suceava declară că în cauză sunt 15 de persoane ale căror contracte individuale
de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor,
până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, la care se
adaugă alte 177 de persoane ale căror contracte au luat calea REVISAL, însă
după expirarea termenului legal. Totodată, inspectorii de muncă au prins 21 de
lucrători fără forme legale de angajare, aceştia prestând la 13 societăţi. În
ceea ce priveşte acest din urmă aspect, inspectorul şef Romeo Butnariu
precizează că firmele descoperite că aveau la lucru muncitori fără contracte de
muncă individuale au fost sancţionate cu amenzi însumând 130.000 de lei. În
domeniul relaţiilor de muncă, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă
Suceava au avut, pe parcursul lunii trecute, 213 controale. Inspectorul şef
Romeo Butnariu face cunoscut că verificările făcute s-au concretizat în
aplicarea a 84 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor date
ridicându-se la 235.000 de lei. În timpul controalelor, inspectorii ITM Suceava
au depistat deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind
acordarea concediilor de odihnă, a repausului săptămânal, cât şi a celui
cuvenit în cazul muncii suplimentare. De asemenea, s-a mai constatat că unii
dintre agenţii economici controlaţi nu s-au conformat reglementărilor în
vigoare referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către
fiecare salariat în parte.